ADIO, Cecan!

Avid de funcție, col. Simion Cecan, șeful SRI Mureș, s-a făcut preș în fața fostei puteri. El a furnizat șefului SRI, Radu Timofte, un raport prefabricat privind așa-zisele legături ale judecătorului Andreea Ciucă cu mafia transfrontalieră. Materialul probator de care a făcut caz Timofte a fost retras subit din dosarul de inculpat al magistratului mureșean. În ultimii ani, SRI a strălucit prin absență și dosare întocmite prin baruri de la surse de o credibilitate îndoielnică. Schimbările anunțate de președintele Băsescu vor viza și SRI Mureș. Fără părere de rău, adio, Cecan!

În aceste prime zile de vacanță parlamentară se apropie termenul de șase luni dat de președintele Traian Băsescu pentru serviciile de informații române pentru a-și dovedi eficiența. La începutul anului, președintele abia instalat la Cotroceni arăta intenții clare de a controla serviciile secrete românești prin pârghia constituțională dată de Consiliul Suprem de Apărare a Å¢ării, respectiv de a depolitiza aceste structuri, mai ales SRI și SIE, servicii pe care ex-președintele Ion Iliescu s-a folosit inclusiv în disputele interne cu colegii de partid. După prima întâlnire cu șefii celor șapte structuri informative care activează pe teritoriul României (SRI, SIE, DIA, DGPI, DGPA, STS, SPP), Băsescu sugerase că singurul director care urma să fie menținut după cele șase luni de evaluări este cel al STS, Tudor Tănase. Nu suntem siguri că după publicarea unor articole de presă, în care se arăta cine este, de fapt, Tănase (implicat inclusiv în scandaluri de contrabandă cu armament pentru Transnistria și Caucaz) președintele României va rămâne consecvent primei sale impresii.

Despre serviciile secrete române ar mai fi de spus un singur lucru: reforma a demarat, dar până acum liderii aflați la guvernare nu au reușit sau nu au fost interesați să îi îndepărteze din structuri pe cei care au făcut poliție politică pe timpul Securității. Deși nici metodele folosite de mai tinerii lucrători ai serviciilor de informații nu se delimitează de cele uzitate de fosta Securitate. SRI Mureș este doar un exemplu nefast.

Ziarul de Mureș vă arată în cele ce urmează cu ce s-au ocupat principalele servicii de informații din Mureș în ultimii cinci ani și care vor fi schimbările, necesare, la nivelul acestor structuri, care, în marea majoritate a cazurilor, și-au depășit competențele, au fost niște unelte în mâna politicienilor PSD sau, pur și simplu, nu au făcut nimic.

SRI, fabrica de rapoarte false

În ultimii cinci ani, șefii SRI Mureș, Simion Cecan și Ovidiu Chelărescu, numărul unu și doi, se pot lăuda cu fabricarea unor rapoarte false furnizate inclusiv boss-ului SRI, Radu Timofte. Pentru a aminti o singură creație nefastă, marca SRI Mureș, este asocierea judecătorului Andreea Ciucă, ex-președintele Tribunalului Mureș, cu mafia italiană. Aceste rapoarte prefabricate, care, ulterior, au dispărut din dosarul de inculpat al magistratului, au stat la baza ieșirii la rampă, în principalele buletine de știri ale televiziunilor ale lui Radu Timofte, șeful SRI. În 11 iunie 2003, acesta declara nonșalant, încălcând orice prezumție de nevinovăție, că judecatorul Andreea Ciucă, arestată de PNA în urma unui flagrant mascaradă, nu mai revenim, mai ales că magistratul a fost achitat recent, se afla în atenția SRI “încă din februarie 2002, din cauza implicării sale într-un caz cu privire la criminalitatea transfrontalieră”. Același Timofte declara că “avem suficient material probator pentru a dovedi vinovăția judecatoarei”. Iar așa-zisul material probator nu putea fi furnizat decât de pseudo-eficienții lucrători ai SRI Mureș. Ce s-a ales din “marele” capăt de acuzare s-a văzut pe parcursul procesului care a durat un an și jumătate. Cât despre Radu Timofte, care a fost acționat în judecată pentru calomnie, iar apoi ultraj, de către magistratul Ciucă, el va trebui să dea socoteală pentru minciunile colportate în presă și furnizate de Cecan și Chelărescu. În privința acestui caz trebuie subliniat și un alt aspect, și anume faptul că judecătorului i-au fost interceptate, probabil, telefoanele timp de mai bine de un an, acțiune interzisă prin lege, care permite derularea unor operațiuni de ascultare cel mult trei luni de zile. Nu mai discutăm că și pentru interceptarea timp de trei luni, SRI-iștii mureșeni ar fi avut nevoie de probe solide, nu de făcături retrase subit dintr-un dosar penal.

Din ordinul cui a acționat Simion Cecan este greu de stabilit, având în vedere numărul celor din fosta guvernare care doreau anihilarea sa. Că un șef de serviciu secret se coboară să fie o simplă marionetă în mâna unor potentați ai zilei, chiar distrugând cariere, familii și vieți, ține până la urmă de etică. Iar etica nu este cuprinsă în nici o lege scrisă, lucru pe care Simion Cecan cu siguranță nu l-a învățat încă. Și nici nu credem că o va face vreodată.

Cât despre al său adjunct, Ovidiu Chelărescu, considerăm necesar să repetăm ceea ce spune gura târgului: “a intrat într-un război al chiloților”. Trimitere mai mult decât evidentă la judecătorul Floarea Grosu, cu care a legat o relație apropiată, actualul (?) președinte al Curții de Apel fiind un adversar declarat al Andreei Ciucă.

În final, o singură concluzie: dacă SRI era atât de covins de legăturile Andreei Ciucă cu mafia transfrontalieră, care atentau, nu-i așa, la siguranța națională, rol pentru care a fost creat SRI, nu pricepem și pace, de ce “marii”, peiorativ vorbind, spioni au avut nevoie de flagrantul PNA, pus la cale după mai bine de un an, pentru a o inculpa? Credem că Simion Cecan nu ne poate da un răspuns. Sau poate că ne va spune că în activitatea informativă există anumite bariere de confidențialitate care nu pot fi trecute… Ceea ce nu a fost cazul în 11 iunie 2003, pentru Radu Timofte.

Cecan, un avid de funcție

Despre Simion Cecan, deși considerăm că i-am acordat prea mult spațiu pentru non-valoarea pe care o reprezintă, mai putem adăuga următoarele: a plecat la București, pentru o specializare, pentru a i se crea un alt statut și a se întoarce șef.

În rest, suntem și noi curioși să aflăm care au fost sesizările făcute la instanță privind anumite grupuri infracționale, dacă există asemenea cazuri, care să justifice cheltuirea unor fonduri frumușele în desfășurarea activității informative. De asemenea, am vrea și noi să știm dacă angajații SRI Mureș au depășit stadiul de culegători de informații de prin baruri și de la surse mai mult decât îndoielnice. Nu credem, altfel nu ne explicăm rapoartele mustind de informații neverificate.

Poate acum, în al 12 –lea ceas, conducerea SRI Mureș (cine este, domnilor, adjunctul Cighir?) ne va lămuri și de ce ne-au fost ascultate telefoanele de către PNA, și ne întrebăm acest lucru deoarece SRI este cel mai probabil intermediar al unei acțiuni de interceptare.

În rest, în SRI a venit vremea schimbării. Potrivit informațiilor, actuala conducere centrală a serviciului secret nu va fi păstrată, urmând să fie schimbați primii cinci șefi, iar același lucru se va întâmpla și în ceea ce privește structurile din teritoriu. Fără părere de rău, adio, Cecan! Adio, Chelărescu!

Non – combat în SIPI Mureș

Nici Serviciul Intern de Protecție și Informații Mureș, structură informativă a Ministerului Administrației și Internelor, nu se poate lăuda că și-ar fi îndeplinit rolul pentru care a fost creat: verificarea polițiștilor asupra cărora planează suspiciuni de corupție. Singurele cazuri au fost Adrian Pop, fostul adjunct al ex-comandantului IPJ, Vasile Cotoară, în cazul căruia se va dovedi poate că a fost lucrat din interior, cu sprijinul chiar a SIPI și cu concursul PNA, respectiv cei trei polițiști din cadrul Biroului Furturi Auto, acuzați de complicitate cu traficanții de mașini de lux, caz care era deja prea vizibil pentru a nu fi produse și niscaiva rapoarte informative.

Cam aceasta a fost recolta fostului șef al SIPI Mureș, col. Sabin Marian, pensionat anul trecut. Pensionarea sa a adus o degringoladă în SIPI, în decurs de un an, serviciul schimbând nu mai puțin de trei șefi: Olimpiu Dracea, fost lucrător de Securitate și fost șef birou protecție internă în SIPI, Adrian Fleșariu și ultimul – Iancu Gușatu, inginer agronom de profesie. Acum pentru prima poziție în structura SIPI se înfruntă doi pretendenți: Adrian Deac și Valentin Pescari, unul din adjuncții comandantului IPJ, Ioan Nicolae Căbulea. Poate unul dintre cei doi se va ocupa într-adevăr de misiunea pentru care a fost creat SIPI, care până acum s-a dovedit unul dintre cele mai periculoase servicii care atentează la intimitatea persoanelor, derulând veritabile activități de poliție politică.

Schimbările preconizate în SIPI Mureș nu au însă nici o legătură cu Direcția Generală de Informații și Protecție Internă a MAI, condusă de Virgil Ardelean, zis Vulpea, a cărui poziție a fost recent întărită de ministrul MAI, Vasile Blaga, care a spus că “nu se gândește și nici nu are vreun motiv să-l schimbe”. Direcția va fi însă restructurată, prin înființarea unui serviciu care va fi condus de procurorul Marian Șantion.

Ce urmează în celelalte structuri?

Directorul Serviciului de Protecție și Pază, Gabriel Naghi ar putea fi înlocuit în următoarea perioadă.

Un alt serviciu secret care ar putea intra pe lista de remanieri este Direcția Generală de Protecție și Anticorupție din cadrul Ministerului Justiției. Presedintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, Frunda Gyorgy, a precizat că s-a convenit cu ministrul Monica Macovei pentru a se lua o decizie față de menținerea sau desființarea acestui serviciu. În funcție de această decizie, vom ști dacă Marcela Bulzan, președintele plagiator al Tribunalului Mureș, își va face sau nu din nou apele. Ginerele doamnei “Xerox” are șanse să prindă șefia pe Mureș a SIPA sau chiar să ajungă în structurile centrale ale serviciului de urmărit magistrați. Că rolul său a fost deturnat, se știe din operațiunile de poliție politică supervizate de către fostul șef SIPA, Gheorghe Ureche, folosit pe post de executant al ordinelor ex-ministresei cu iubire de pahar, Rodica Stănoiu.

Serviciul de Informații Externe, condus de Gheorghe Fulga, ar putea rămâne în funcție, doar apelând la șantaj la președintele Băsescu, prin fluturarea dosarului ICE Dunărea care se află depozitat în arhivele SIE. Cum însă Băsescu nu a arătat toleranță la șantaj, iar pe șantajiști i-a executat discret, nu îi dăm vreo șansă lui Fulga. Mai ales că venirea la Cotroceni a actualului președinte a însemnat curățenia în Ministerul Afacerilor Externe și în ambasadele, consulatele etc. României în lume, unde personalul cuprinde și atașații care desfășoară activități informative.

În Direcția Generală de Informații a Armatei, schimbările au început deja prin înlocuirea șefului Direcției Siguranță Militară, în locul gen. Nicolaescu fiind numit inginerul Vasile Păun, iar după pensionarea gen. Rotaru, șeful DGIA, liberalii vizează și acest post. Tăvălugul schimbărilor recente ar putea atinge și structurile din teritoriu ale serviciului de informații din cadrul MApN.

Asupra modificărilor, rotirilor din serviciile secrete vom reveni. Dar și asupra altor aspecte necuprinse în acest material: comunitatea informativă, numirea șefilor de servicii din interior etc.

Ligia VORO

Edy MARCUȘ