Aeroportul Transilvania, la pământ cu investițiile
În absența președintelui Consiliului Județean Mureș, Lokodi Edita, ședința de consiliu care a avut loc miercuri, 29 aprilie, nu s-a desfășurat atât de lin ca de obicei. Punctul fierbinte de pe ordinea de zi a fost aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Regiei Autonome „Aeroportul Târgu-Mureș” pentru anul 2009. Potrivit expunerii de motive a proiectului de hotărâre, bugetul pentru anul 2009 asigură cheltuielie de funcționare ale regiei, nivelul transferurilor de la bugetul județului fiind în sumă de 3.800.000 lei, la care se adugă suma de 900.000 lei. Pe partea de investiții sumele sunt mai mici decât cele acordate în cursul anului 2008. Astfel, a fost alocată o sumă totală de 11.701.960 lei față de 16.834.290, în 2008. La suma acordată de CJ se adaugă sume din surse proprii în valoare totală de 537.055. Principalele obiective de investiții pentru care s-au asigurat surse de finanțare sunt lucrările de „Extindere platforme și cale de rulare”, cu suma de 5.747.000 lei, și „Reorganizare fluxuri aerogară”, cu suma de 1.282.000 lei.
Consilierii se bat în declarații politice
Å¢inând cont de absența Doamnei de Fier și de presa prezentă în număr mare în sală, consilierii județeni și prefectul Marius Pașcan s-au avântat mai mult ca niciodată în declarații politice privind necesitatea găsirii de finanțări suplimentare pentru dezvoltarea aeroportului. Primul care a luat cuvântul a fost consilierul județean liberal Akos Mora. Acesta a solicitat prefectului să facă demersuri la Guvern pentru a se obține finanțări suplimentare. „Din păcate, CJ Mureș nu poate susține investițiile la aeroport decât într-o anumită limită. Necesarul investițional la aeroport este de sute și sute de miliarde de lei. Având în vedere că în anii trecuți am avut o susținere consistentă din partea Guvernului pentru aeroport aș vrea, și îl rog pe această cale pe domnul prefect, împreună cu noi cei din consiliu să facem toate demersurile dacă vrem să avem un aeroport competitiv”, a spus Mora.
Consilierul Balogh Zoltan a propus angajarea unui credit pentru realizarea investițiilor. „De când sunt eu consilier județean se poartă discuții cu privire la dezvoltarea și îmbunătățirea aeroportului. Ceea ce a spus Akos Mora sună foarte frumos dar nu este actual în acest context, în care indiferent cine este în Guvern nu va avea de unde să ne dea bani. În acest caz ar trebui să ne gândim la o altă sursă de finanțare, ar trebui să ne gândim să angajăm credite de la bănci pentru a putea ajunge din urmă alte județe”, a spus Balogh. Teodor Giurgea, consilier județean din partea PD-L, a propus înghețarea salariilor și consideră că se poate face mai mult pentru aeroport. „Dacă dorim într-adevăr să dezvoltăm acest aeroport putem face ceva. Eu nu am nimic cu cultura, sunt chiar susținător al acesteia, dar dacă e să facem un raport între Filarmonică, care anul trecut a avut același buget ca și aeroportul și căreia acum i-am dat din start 5 milarde în plus, iar la aeroport numai după lungi negocieri am mărit suma inițială, e clar că trebuie să regândim prioritățile. Trebuie să fim mult mai serioși în modul de abordare a instituțiilor subordonate, pentru că sunt instituții care au prevăzute în buget creșteri de salarii. Am recomandat executivului aeroportului să aibă grijă ce negociează pe ceea ce înseamnă bani de Paște, Crăciun și chiar să înghețe salariile. Să nu se facă disponibilizări dar să nu existe creșteri salariale”, a spus Giurgea. Și PSD a avut un cuvânt de spus pe această problemă prin vocea consilierului Radu Mircea. Acesta a cerut ca și Consiliul Local Târgu-Mureș să contribuie la finanțarea aeroportului. „Nu am regăsit CL la sursele de finanțare. Îmi amintesc că în alți ani și Consiliul Local contribuia cu o sumă la investiții. E necesar ca și ei să facă un efort fiindcă cei mai mulți pasageri sunt din Târgu-Mureș”, a spus Radu Mircea.
Prefectul Pașcan le-a tăiat macaroana consilierilor
Prezent la ședința CJ, prefectul Pașcan le-a spus consilierilor că mâna întinsă spre Guvern nu va primi finanțare pentru dezvoltarea aeroportului. „Personal voi susține fără nici un fel de rezerve dezvoltarea aeroportului. Dar, trebuie să ne ajutăm și din forțe proprii și dincolo de declarații politice să privim realitatea. Eu prima dată, trebuie să mă ocup de acele primării din județ care mai au bani de salarii pentru două-trei luni, înainte să cer bani pentru aeroport”, a spus Pașcan. Acesta a venit și el cu soluții pentru finanțarea dezvoltării aeroportului și a propus atragerea de investitori străini prin vânzarea de acțiuni. „Dumneavoastră sunteți acționarul unic, este foarte simplu să găsiți surse de finanțare rapid deschizând acest S.A. atrăgând și alte primării care sunt interesate sau chiar investitori privați”, a mai spus Pașcan.
Cartea funciară blochează dezvoltarea aeroportului
Imediat după aprobarea proiectului de hotărâre privind bugetul, reporterii Ziarului de Mureș au discutat cu directorul aeroportului, Ștefan Petru Runcan, pentru a vedea care dintre variantele propuse de consilieri și prefect este mai potrivită. „Pot să vă spun că noi avem un master plan în care sunt realizate studii de diferite domenii, inclusiv proiect tehnic de execuție, luate toate documentele și făcute pentru solicitarea de fonduri comunitare. Există la nivelul Ministerului Transporturilor 76 de milioane de euro disponibili, iar noi am aplicat pentru 53 de milioane și tot la acest minister există programul Marko Polo, în care sunt disponibili 250 de milioane de euro, unde noi am depus o solicitare de aproximativ 60 de milioane de euro”, ne-a declarat Runcan.
Potrivit acestuia nu se poate merge mai departe în obținerea acestor finanțări, datorită unor probleme de carte funciară. „Ca să depunem solicitările de finanțare trebuie ca să avem și cartea de teren, teren care e al CJ. CJ este proprietarul aeroportului, conducerea aeroportului doar administrează. Noi neavând terenul nu putem depune proiectul. Suntem singurul aeroport care am depus solicitarea prealabilă la aceste programe dar nu putem merge la pasul următor pentru că ne lipsește titlul de proprietate”, a mai spus Runcan.
Sanda VIÅ¢ELAR



