Afacerea DIAMANTUL roşu

Arestarea judecătorului Andreea Ciucă nu este străină de privatizarea dubioasă a APCOM SELECT. Desfăşurată în 27 februarie, licitaţia pentru restaurantele Diamant şi Pescăruşul din Târgu Mureş a avut vicii cât cuprinde. Firma BERE MUREŞ a fost exclusă de la deschiderea ofertelor din 26 februarie pentru că reprezentantul firmei, Silviu Lefter, a întârziat 6-7 minute. Cu toate că în această etapă, prezenţa ofertanţilor nu era obligatorie. În 27 februarie, Tribunalul Mureş a dat o ordonanţă preşedenţială care a suspendat licitaţia. Privatizarea eşuată a SC APCOM SELECT a stricat ploile unor membri marcanţi ai PSD, dar mai ales a deranjat interese obscure de partid. În speţă a liderului său pe viaţă, Ovidiu Natea. Care vroia de-a moaca cele două active

Aparent, dosarul APCOM SELECT, pe care-l vom prezenta mai jos, nu are nici o legătură cu arestarea cu mascaţi ai DIAS a judecătorului Andreea Ciucă. Dar implicaţiile afacerii sunt nebănuite, iar scenariile care se întreţes ne arată cu totul altceva. Judecătorul Andreea Ciucă, preşedinte al Tribunalului Mureş s-a opus trucării licitaţiei şi a cumpărării pe nimica a restaurantelor Diamant şi Pescăruşul din Târgu Mureş, ultimele active rămase nevândute din patrimoniul SC APCOM SELECT SA. Iar acest lucru a deranjat. Dar să o luăm punctual. După mai multe tergiversări şi publicări mascate a ofertei de privatizare a SC APCOM SELECT, în 27 ianuarie 2003, APAPS scoate la vânzare pachetul de 96 la sută de acţiuni deţinut la societate. Încă de la publicarea anunţului de privatizare, care s-a făcut în două cotidiene, fără o audienţă de largă circulaţie, aşa cum prevede OUG 88/1997,  privatizarea era cusută cu aţă albă. În cursă s-au înscris două persoane fizice, pesediştii cu state vechi de partid, Emil Chindea, directorul APCOM SELECT şi Ioan Pop, patronul CERAGRIM şi SINAGRO, respectiv două societăţi BERE MUREŞ, patronate de liberalul Virgil Mailat, şi DELIA COM, deţinută de Eugen Boroş. Licitaţia era programată pentru 27 februarie la Bucureşti, dar cu o zi înainte, la Sucursala Regională a APAPS de la Braşov urma să aibă loc, la ora 12, verificarea documentelor şi selecţia ofertanţilor. Reprezentantul societăţii BERE MUREŞ, consilierul juridic Silviu Lefter a întârziat 6-7 minute, iar participarea sa la deschiderea ofertelor a fost refuzată. Mai mult, dând dovadă de o vădită necunoaştere a legii (sau pentru a-şi scăpa pielea), preşedintele comisiei, Dorin Nicolae, director al Sucursalei, i-a întrebat şi pus să dea declaraţii scrise pe ceilalţi participanţi, dacă sunt de acord cu admiterea la verificarea documentelor de participare a BERE Mureş. Bineînţeles că răspunsul a fost negativ. Cum era de aşteptat, după analiza documentelor de participare au fost acceptaţi la licitaţia cu strigare de a doua zi PSD-iştii Ioan Pop şi Emil Chindea. Oferta DELIA COM a fost respinsă pentru că nu a prezentat toate documentele solicitate. La fel s-ar fi întâmplat cu siguranţă şi cu BERE MUREŞ.

Culise roşii agrariene

De fapt, jocul de culise era altul, iar modul cum s-au derulat lucrurile întăreşte veridicitatea acestui scenariu. În urma studierii documentelor de către reprezentanţii APAPS  Braşov, trebuiau eliminate persoanele juridice, pentru ca în competiţie să rămână cei doi pesedei, Pop şi Chindea. La Bucureşti, lucrurile ar fi mers strună, nici unul dintre cei doi ofertanţi nu ar fi oferit preţul de 8 miliarde de lei şi s-ar fi trecut la licitaţia olandeză. Adică cu 4 miliarde  de lei, probabil Ioan Pop şi-ar fi adjudecat cele două active. Nu e mai puţin adevărat că valoarea de piaţă a celor două restaurante se învârtea undeva în jurul a 15-20 de miliarde de lei, conform unor evaluări realiste. Cunoscând apropierea lui Ioan Pop de Ovidiu Natea, devine interesant şi veridic restul scenariului. În afacerea Diamant, Natea l-ar fi trimis pe post de înaintaş pe Ioan Pop. Deoarece este un fapt de notorietate, că Natea a încercat şi încearcă pe toate liniile, prin interpuşi, să controleze agricultura şi industria alimentară din judeţ(vezi afacerile Comcereal, Comagra, Nutrimur, Sanlacta, etc.). În toată această afacere de partid, cu iz penal, Emil Chindea era un pion sacrificat şi avea un rol pur decorativ. Deoarece, potrivit art.60 din HG 577/2002, licitaţia se desfăşoară în prezenţa a doi ofertanţi acceptaţi, doar prin derogare licitaţia poate avea loc cu un singur participant. Dar atunci, fapt, nu-i aşa, neconvenabil, ofertantul trebuia să ofere preţul de 8 miliarde de lei. Că aşa spune acelaşi act normativ. Dubioasă ni s-a părut şi participarea lui Ioan Pop în nume propriu la licitaţie.

Opoziţia liberală

BERE MUREŞ nu s-a mulţumit cu postura de perdant, iar a doua zi a dat în judecată APAPS Bucureşti şi Sucursala Braşov pentru a anula licitaţia. Mai întâi, pentru a împiedica desfăşurarea unei licitaţii trucate şi ilegale, BERE MUREŞ a solicitat şi obţinut o ordonanţă preşedenţială de suspendare a licitaţiei, hotărâre pronunţată de Tribunalul Mureş. Comisia, în aceeaşi componenţă ca la Braşov, a consemnat, cum se poate citi în dosarul cauzei, “că există hotărâre de suspendare confirmată prin telefon de doamna judecător Andreea Ciucă de la Tribunalul Mureş”. În procesul verbal al comisiei se mai arăta că hotărârea pronunţată nu preciza numărul dosarului prin care se dispune suspendarea licitaţiei. Fapt neadevărat şi infirmat mai jos de aceiaşi semnatari ai procesului-verbal: “În baza documentelor prezentate, licitaţia se suspendă până la soluţionarea acţiunii comerciale având ca obiect anularea licitaţiei care formează obiectul dosarului 1820/2003 al Tribunalului Mureş”. Dar să revenim. APAPS a atacat ordonanţa preşedenţială, dar a pierdut la Curtea de Apel Târgu Mureş. Acţiunea principală şi-a urmat cursul la Tribunalul Mureş, iar în 30 mai a.c. s-a pronunţat sentinţa prin care este admisă cererea BERE MUREŞ şi dispusă anularea licitaţiei. Deoarece, aşa cum a arătat reclamanta: “fiindcă ne aflăm în faţa unei licitaţii cu strigare, comisia nu avea obligaţia să cheme ofertanţii”, aspect de care nu s-a ţinut cont. Şi e interesant că reprezentanţii APAPS Braşov nu au reuşit să contracareze această apărare. Pe lege.

Chindea împins în faţă

Interesul deosebit pentru aceste active s-a manifestat plenar în dosarul dubioasei privatizări. Direct implicat, ca parte interesată, directorul Emil Chindea a considerat că nu poate rămâne pe dinafară şi a depus cerere de intervenţie în cauză, motivând că: “au existat mai multe demersuri iniţiate de APAPS în vederea privatizării, Â…, care nu s-au soldat cu rezultate concrete, în lipsa unor potenţiali cumpărători. Â…această licitaţie este singura la care au existat ofertanţi care şi-au manifestat interesul de a cumpăra cota parte din capitalul social deţinut de APAPS. Întârzierea procesului de privatizare, incertitudinea privind finalizarea acestui proces afectează funcţionarea normală a societăţii care ar necesita investiţii pentru rentabilizarea activelor din patrimoniul societăţii, investiţii ce s-ar putea realiza numai după finalizarea acestui proces”. Cât de corectă a fost această cerere accesorie, a decis-o instanţa care a respins şi această solicitare. Iar retoric ne mijeşte o întrebare: de ce Chindea nu s-a arătat interesat de cumpărarea societăţii până atunci, pentru că, nu-i aşa, putea. OUG 88/97 îi permitea. Iar în legătură directă: dispunea Chindea de resurse financiare pentru a cumpăra cele două active? Credem că nu.

APAPS se acuză

Tribunalul Mureş a anulat licitaţia vineri,  30 mai. Dar luni, 2 iunie, în Monitorul Oficial a fost publicat deja Ordinul 63 al Ministrului APAPS, Ovidiu Muşetescu, prin care la APCOM SELECT este instituită procedura de administrare specială. Acest act normativ este un indiciu serios, în acelaşi timp acuzator, că APAPS nu a respectat legea în privatizarea APCOM şi a făcut jocul unui grup de interese pesediste. Aşteptăm cu deosebit interes o poziţie a APAPS asupra acestor manevre grosolane şi abuzive. Iar un alt aspect la care solicităm un răspuns este: de ce, deşi s-a hotărât în Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din 4 februarie 2002 majorarea capitalului social al APCOM, suspendarea de la tranzacţionarea de pe Rasdaq s-a produs începând cu 7 aprilie 2003, taman după licitaţie? Aşteptăm ca PNA, atât de interesat de cazurile de corupţie, să intreprindă o anchetă şi în acest caz. Din păcate, până una alta, Andreea Ciucă a împiedicat o ilegalitate şi a plătit cu libertatea această îndrăzneală.
Ligia VORO

Virgil Mailat, patron BERE MUREŞ: “Licitaţia era să fie dubioasă. Noi am solicitat suspendarea pentru ca licitaţia să se desfăşoare în condiţii legale, să se publice anunţul în toate ziarele, etc. Se pare că APAPS nu procedează la fel pentru toţi. Am auzit că erau făcute aranjamente. Boroş a fost scos afară că nu avea o virgulă, şi cu noi s-ar fi întâmplat la fel. Noi am fi mers în licitaţie până la 20 de miliarde de lei, dar erau nişte cărţi aranjate. Am vrut să deschid şi acţiune penală, dar am renunţat”. Despre dedesubturile acestei afaceri şi oamenii din spate, Mailat nu a vrut să comenteze, dar tăcerea sa ne-a confirmat bănuielile.
Ioan Pop: “Eu mai am şi în Ungheni un restaurant, aşa că nu văd de ce nu aş fi participat la licitaţie. Nu ştiu de anularea licitaţiei”.

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close