Economia Mureșului pe topoganul cifrelor

Deși relansarea economiei României este dată ca sigură în 2010 de către guvernanți, cifrele Institutului Național de Statistică la final de 2009 arată o realitate crudă: căderea economică nu s-a încheiat. La fel de prost arată și principalii indicatori la nivelul județului Mureș, potrivit datelor pe luna octombrie furnizate de Direcția Județeană de Statistică.

Institutul Național de Statistică (INS) a dat zilele trecute publicității rezultatele unui studiu privind tendințele în evoluția economiei în perioada noiembrie 2009 – ianuarie 2010. Studiul a fost efectuat pe baza unor eșantioane reprezentative în domeniul industriei prelucrătoare (2070 de firme), construcțiilor (1258 firme), comerțului cu amănuntul (2678) și serviciilor (2081). În ciuda optimismului afișat public de președintele Traian Băsescu și de Guvern, informațiile prezentate de (INS) conturează pentru perioada amintită “o scădere moderată a activității în comerțul cu amănuntul și servicii, o scădere a activității în industria prelucrătoare și o scădere accentuată în sectorul de construcții, în raport cu cele trei luni anterioare.” Managerii din industria prelucrătoare preconizează o scădere a producției cu aproximativ 16%, iar a numărului de salariați la nivel de industrie cu 19%. Pentru unele dintre activități din acest sector, scăderea va fi mult mai accentuată decât pe total: metalurgia (-60%); fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (-46%); prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei (-40%).

Construcțiile, cădere liberă

În domeniul construcțiilor, lucrurile stau și mai grav, prognoza managerilor pe următoarele trei luni fiind de “scădere accentuată a activității”, cu aproximativ 49%, dar și a stocului de contracte și comenzi, cu 47%. Numărul salariaților va fi redus drastic – cu 44%, parțial și din cauza sezonului rece. Prognoza celor din sectorul de comerț este mai blândă, managerii văzând în următoarele trei luni o scădere de numai 9% a activității lor. Volumul vânzărilor va avea o tendință de relativă stabilitate (-2%), iar volumul comenzilor adresate furnizorilor se va diminua cu numai 6%. Numărul angajaților din comerț va scădea cu circa 14%, în schimb prețurile de vânzare cu amănuntul vor crește cu 20%. În domeniul serviciilor, cererea va cunoaște o scădere moderată (13%), iar numărul salariaților se va diminua cu 23%.

Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare a prestațiilor vor avea o tendință de scădere moderată (6%).

Specialiștii vorbesc de influența politicului

„Trendul negativ al principalilor indicatori macroeconomici (PIB, rata inflației, rata șomajului, rata dobânzilor pe termen mediu si scurt, deficitul de cont curent) are cauze mult mai profunde, neputând fi pus doar pe seama crizei financiare si economice mondiale. O criză determinată de supraproducție, de escaladarea prețurilor la imobiliare, de „avalanșa” derivatelor financiare care au bulversat piața primară de capital, toate aceste procese având girul bancherilor, prin concentrarea banilor pe care tot ei i-au creat”, susține consultantul economic al Ziarului de Mureș, Lucian Savu. În opinia acestuia, cu excepția prețurilor șocante din sectorul imobiliar, România nu a fost un teren propice de manifestare a unor astfel de procese de anvergură care să genereze supraproducție sau dezvoltarea frenetică a tranzacțiilor cu produse derivate. „Iată de ce argumentul guvernelor post-alegeri parlamentare 2008 cu privire la efectul dezastruos al crizei mondiale asupra economiei noastre nu se mai poate susține. România reprezintă un spațiu economic și monetar cu particularități care îi conferă o anumită identitate. Reformele din ultimii 20 de ani au dat roadele scontate doar în planul libertăților și drepturilor cetățenești, în configurarea unui sistem social-politic asemănător cu al democrațiilor consacrate și mai puțin în plan economic, unde rezultatul poate fi catalogat drept catastrofal. La noi, ca la nimeni, instituțiile cu responsabilități în domeniul politicilor economice au funcționat deficitar, cei puși să le conducă au avut, în cele mai multe cazuri, puține tangențe cu domeniile respective, factorul politic impietând serios asupra cristalizării unor soluții și proiecte viabile, care să conducă la creșteri durabile, stabile și, implicit, la consolidarea performanțelor economiei noastre”, explică Lucian Savu.

Mureșul s-a dus la vale

Situația grea de la nivel național, este prezentă și în economia județului Mureș. Cel puțin asta reiese din datele oferite de Direcția Județeană de Statistică (DJS) și valabile pentru perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2009. Astfel, companiile din Mureș au realizat în primele 8 luni ale anului exporturi de aproape 327 milioane de euro și importuri de peste 408 milioane euro. În comparație cu aceeași perioadă în 2008, valoarea exporturilor a scăzut cu 34,9% (peste 175 milioane euro), iar valoarea importurilor a scăzut cu 24,9% (peste 135 milioane euro). Astfel, deficitul comercial al județului Mureș în primele 8 luni ale anului a fost de aproape 81,5 milioane euro, mai mare cu 39,7 milioane euro decât în perioada corespunzătoare din anul 2008. Ponderea cea mai mare a exporturilor realizate de Mureș au avut-o produsele industriei chimice și ale industriilor conexe (24,7%), materialele textile și articolele din acestea (19,1%), mobilierul și produsele diverse (12,9%). La importuri, produsele necesare industriei chimice și industriilor conexe înseamnă 19,1%, materialele textile și articolele din acestea 14,7%, produsele minerale 14,6%.

Aproape 30.000 de turiști lipsă față de 2008

Potrivit Direcției Județene de Statistică, numărul turiștilor care au vizitat județul Mureș în primele zece luni ale lui 2009 a fost de 175.701, cu 27.499 mai puțini față de aceeași perioadă din 2008. Aceștia au efectuat un număr de 467.604 înnoptări (cu 31.653 mai puține față de primele 10 luni din 2008), durata medie a sejurului fiind astfel de 2,7 înnoptări / turist. Din numărul total al turiștilor cazați, 46.573 au fost turiști străini (26,5%), care au efectuat 91.639 înnoptări (19,6% din totalul înnoptărilor). Cei mai mulți turiști au provenit din Ungaria (11.552 persoane – 24,8%), Germania (5.858 persoane – 12,6%), Italia (3.329 persoane – 7,1%), Republica Moldova (2.137 persoane – 4,6%), S.U.A (2.137 persoane – 4,6%), Spania ( 2.060 persoane – 4,4%), Franța (1.781 persoane – 3,8%).

Angajați mai puțini, salarii mai mari

Pe parcursul anului 2009, efectivul salariaților din județul Mureș a scăzut încontinuu, ajungând la sfârșitul lunii octombrie 2009 la 127.655 persoane, nivel mai scăzut decât la sfârșitul anului precedent (-8.101 persoane) și decât cel înregistrat în luna octombrie 2008 (-10.370 persoane). Câștigul salarial mediu nominal a fost, în schimb, în creștere, cifrându-se în luna octombrie 2009 la 1609 RON brut, cu 11,8% mai mult decât în luna octombrie 2008, și 1188 RON net. Totodată, indicele câștigului salarial real, calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum, a crescut cu 5,6% în luna octombrie 2009 comparativ cu aceeași lună a anului anterior. În privința șomerilor, la finalul lunii octombrie 2009, numărul înregistrat al acestora a fost de 18.283 persoane, cu 7.296 persoane mai mult decât în luna corespunzătoare a anului precedent. Reiese astfel o rată a șomajului de 7,4%, în creștere cu 3,0 puncte procentuale față de cea de la sfârșitul lunii octombrie 2008. În aceeași perioadă a anului, numărul pensionarilor de stat a crescut cu 3.467 persoane, ajungând la 140.269 persoane.

„Este greu de crezut că România poate surmonta în anul 2010 căderea economică fără precedent din acest an, conturându-se premise serioase ca decalajul economic și social care o separă de celelalte state membre UE să se adâncească și mai mult!”

Conf. univ. dr. Lucian Savu, consultant economic