Agromec: dezastrul perpetuu

Până în 1989 evoluția trustului SMA cu cele 18 stații de mecanizare a decurs fără prea multe probleme. Apariția Legii 15 cu privire la transformarea SMA-urilor în societăți comerciale cu capital de stat a reprezentat momentul de declin al acestor unități. Din cele 18 SMA-uri, 12 au rămas în cadrul Serv Agromec, restul urmând o evoluție separată. “Pentru a se putea privatiza, Serv Agromec a fost divizat pentru a se forma societăți mai mici. Din cele 12 sucursale, s-au format 27 de societăți comerciale. Capitalul social al Serv Agromecului în ’96 a fost de 20 de miliarde de lei”, a declarat Stefan Tolcer, director Serv Agromec.
Momentan, Serv Agromec deține patru sucursale (Band, Mircurea Niraj, Morăreni și Sovata). Capitalul social al acestora se ridică la 4,3 miliarde de lei.
Furt fără limite
Agromec Band reprezintă sucursala cea mai problematică. S-a furat tot ce se putea. Recolta s-a furat cu remorcile, dar nici părți componente din tractoare sau combine nu au scăpat din mâna prădătorilor. Acum la această sucursală se fac doar prestări servicii. Din cauza furturilor mari de recolte s-a renunțat în totalitate la cultivarea terenurilor. La atelierul mecanic (unde au mai rămas 15 tractoare și 12 combine) se fac doar reparații sezoniere.
Defunctul Agromec Sovata nu a avut nici acesta o evoluție prea fericită. Aici țeapa a venit din Austria. “În 2001 au venit reprezentanți ai unei firme din Austria, au vrut să valorifice terenul. Au promis multe. Însă după studiile făcute privind calitatea solului precum și alți parametrii, investitorii au dispărut. În plus, oamenii au cumpărat mare parte din utilaje, tractoare în special, pe care le folosesc pentru transportul lemnului. Spre exemplu, numai în Eremitu sunt 70 de tractoare cumpărate de localnici”, a spus directorul Serv Agromec. O mare parte din ateliere au fost vândute. Cei de la finanțe au pus sechestru ca urmare a datoriilor mari ale acestei sucursale.
Bașa a pus mâna
pe Agromec
Tot pe cale de dispariție este și Agromec Sighișoara. Până la privatizare, aici a funcționat cel mai mare atelier mecanic dintr-un SMA din Ardeal. Privatizarea a reprezentat momentul declinului pentru această unitate. În 1999, odată cu PAS, salariații au cumpărat 33 la sută din acțiuni și au plătit în avans 80 de milioane de lei. Însă nu au mai plătit ratele. Restul acțiunilor a fost cumpărat de către Petru Bașa. Ulterior acesta a preluat și restul de 33 la sută. Așa că acesta a devenit proprietarul acestui Agromec. Interesant este faptul că de atunci nimic nu s-a mai mișcat aici. S-au vândut utilajele, iar din câte se pare societatea este în lichidare. Coincidență?
“Cea mai
murdară treabă”
Agromec Luduș nu a făcut parte din Serv Agromec și a urmat o cale de privatizare separată. Și această unitate a fost dotată, înainte de ’89 cu ateliere și utilaje performante. Spre exemplu, aici au fost 200 de tractoare și 80 de combine. Însă privatizarea a fost fatală. În perioada 1999-2000 societatea a fost cumpărată de un bihorean. A urmat golirea unității de utilaje și vânzarea acestora prin metode nu tocmai ortodoxe. Diferite surse care vor să-și păstreze anonimatul afirmă faptul că “privatizarea și distrugerea Agromec Luduș a fost cea mai murdară treabă. Nu a mai rămas nimic din ea. Acum este în lichidare judiciară.”
Tot în lichidare judiciară este și Agromec Bahnea. Și în acest caz greșeala fatală a fost a conducerii care s-a angajat în credite bancare pe care însă nu le-a putut rambursa. “Au crezut că producția de sfeclă va fi mare și că vor putea plăti sumele datorate. Dar din cauza secetei recolta a fost mult sub așteptări. Acum societatea este în lichidare”, a spus directorul Serv Agromec.
Jale în județ
Agromecul din Târnăveni s-a divizat în mai multe unități mai mici și a fost privatizat. Din 2002 acționarul majoritar este Dumitru Hâncu. “Lucrăm terenul în arendă și am păstrat utilajele de care aveam nevoie. Restul au fost vândute”, a declarat acționarul majoritar.
Nici unitatea din Sângeorgiu de Pădure nu o duce mai bine. Din această societate s-a desprins sucursala Fântânele și Chendu ce și-au format câte o asociație proprie. 
La Sărmaș, Agromecul s-a reprofilat și mai nou aici funcționează o fabrică de mobilă. La Morăreni mai lucrează doar 12 angajați și se fac doar prestări servicii. Agromecul din Miercurea Niraj mai resimte efectele calamităților. “Acum reparăm ocazional tractoare, combine și alte utilaje. Oamenii și-au dat seama că unele reparații nu se pot face la marginea șanțului și vin la noi. Avem încă datorii la bugetul de stat. Datoriile la Finanțe sunt de 1,6 miliarde de lei”, a declarat Szabo Arpad, director Agromec Miercurea Niraj. Cât de mult vor rezista aceste Agromecuri, rămâne de văzut…