Am aderat, integrarea vine mai încolo

Mihai-Răzvan Ungureanu este cel mai tânăr ministru de externe din istoria României, dar și unul dintre cei mai apreciați membri ai Guvernului. Potrivit sondajelor de opinie din ultimele luni, Ungureanu este cel mai credibil ministru român. Ba mai mult, a primit și distincția de “cel mai bun ministru al anului 2006”. Iar calitățile sale nu sunt apreciate doar în țară, ci și în cancelariile europene.

* Reporter: Când va avea loc integrarea României în UE?

Mihai Răzvan Ungureanu: Dacă prin integrare vă referiți la aderarea la Uniunea Europeană, acesta a avut loc la 1 ianuarie 2007. Trebuie să fim totuși atenți atunci când vorbim de aderare și integrare, concepte diferite, dar care pentru mulți reprezintă același lucru. Este important să știm că sunt două procese diferite, cu obiective diferite și cu finalitate diferită. Obiectivul major al aderării a fost dobândirea de către România a calității de membru cu drepturi depline al UE. Obiectivul major al integrării europene este ca România să funcționeze eficient în UE, să fie deplin ancorată în politicile și ideile comunitare, să fie un furnizor de soluții și nu un izvor de probleme, să fie un partener stabil și credibil pentru celelalte state membre, un model de succes economic și european. Când va avea loc integrarea României în UE? Dacă doriți un răspuns cu dată fixă, mă tem că nu va pot oferi o astfel de dată. Pot să vă spun însă că e vorba de un proces în care intrăm bine echipați, pentru că ne-am pregătit bine pentru a corespunde standardelor Uniunii. Totul depinde numai de noi, de rapiditatea și de seriozitatea cu care vom continua să punem în aplicare măsurile și reformele inițiate. Pe de altă parte, este vorba, cred eu, de o reformare a mentalităților, pentru a învăța să ne adaptăm la gândirea europeană și să ne implicăm mai mult în proiectele care contează pentru noi, conștienți fiind că și noi avem un rol important pentru atingerea obiectivului final, acela de integrare deplină în UE. Eu sunt convins că integrarea României în UE va fi una dintre poveștile de succes ale extinderii. România va deveni, pe termen mediu, un stat cu un nivel ridicat de dezvoltare, capabil de a influența deciziile la nivelul UE. De asemenea, cred că un rol important în obținerea acestui succes îl vor avea cetățenii români, pentru că ei se vor afla în centrul tuturor proiectelor și ideilor de schimbare și modernizare a României. Nu va fi un proces ușor, vor exista și mici dificultăți, inerente unui proces complex de transformare și modernizare, însă rezultatul final va fi pe măsura eforturilor depuse.

* Rep.: Se va îmbunătăți situația românilor din afara granițelor acum, după aderarea României la UE?

M.R.U.: Sigur că anticipăm o îmbunătățire a statutului românilor care locuiesc și muncesc în alte state membre după aderarea României la UE. Însuși faptul că de la 1 ianuarie 2007 suntem, cu toții, cetățeni europeni, ne conferă anumite drepturi de care până în prezent nu am putut beneficia.

Promovarea dosarului Republicii Moldova

* Rep.: Cum vedeți relația cu Republica Moldova? Va continua România “să se amestece în afacerile interne ale Republicii Moldova”, cum spunea Președintele Voronin?

M.R.U.: Începând cu 1 ianuarie 2007, relația cu Republica Moldova va opera după o dimensiune suplimentară – cea europeană -, care vine să îmbogățească, să potențeze reperele fundamentale care apropie statele noastre. Vom avea acces la noi instrumente, juridice și financiare, care pot sprijini astfel producerea mult-așteptatului salt calitativ în cooperarea concretă cu Republica Moldova, în consens cu așteptările locuitorilor de pe cele două maluri ale Prutului. Sperăm, totodată, ca parcursul reușit al României spre UE să ofere și Republicii Moldova imboldul, hotărârea și, de ce nu, chiar argumentele necesare consolidării propriei opțiuni europene. Ne dorim că experiența României pe acest drum al integrării să fie folosită și apreciată la adevarata sa valoare. Credem cu tărie că Republica Moldova, fiecare locuitor al acesteia, merită șansa unui destin european. Acesta va fi unul dintre mesajele esențiale pe care le vom transmite, cu stăruință și consecvență, partenerilor noștri europeni. Știm că acum nu este cel mai fericit moment pentru a ridica problema unei noi extinderi. Ne asumăm însă cu toată responsabilitatea misiunea de a promova sistematic dosarul Republicii Moldova în cadru comunitar. Înțelegem că atenția pe care o acordăm pentru promovarea opțiunii europene a Republicii Moldova ar putea trezi, în unele cazuri, reținere, îndoială sau chiar nemulțumire. Cei care au astfel de dubii nu se numără printre cei cu adevărat interesați de împlinirea aspirațiilor europene ale Chișinăului. Efortul persistent al României în această direcție este motivat de necesitatea fructificării, de către toți cetățenii Republicii Moldova, a șansei la libertate, prosperitate și stabilitate.

Priorități pentru anul aderării

* Rep.: Care sunt prioritățile politicii externe românești pentru 2007?

M.R.U: Anul 2007 este un an deosebit de important pentru procesul de integrare a României în Uniunea Europeană. În acest context, o atenție deosebită va fi acordată valorificării oportunităților pe care ni le oferă calitatea de membru al UE, atât pentru promovarea intereselor noastre naționale majore, cât și în vederea consolidării și aprofundării construcției europene. România dorește ca UE să-și consolideze poziția de actor global și va sprijini, activ și creator, inițiativele menite să contribuie la întărirea capacității de decizie și de acțiune a Uniunii, la creșterea coeziunii ei politice și a coerenței în manifestarea opțiunilor sale de politică internațională. Ne propunem, de asemenea, să sprijinim continuarea procesului de extindere a UE și de apropiere de Uniune a statelor din vecinătatea noastră estică, precum și a celor din Balcanii de Vest. Un rol deosebit de important în această ultimă direcție va reveni Politicii Europene de Vecinătate, a cărei dezvoltare și diversificare o vom susține pe deplin. De asemenea, printre prioritățile noastre vor continua să se numere consolidarea securității și stabilității în Europa și în lume, dezvoltarea relațiilor de colaborare cu partenerii noștri europeni, continuarea relațiilor speciale cu Statele Unite, dezvoltarea relației cu Federația Rusă, ca și cu alți actori globali importanți sau puteri globale emergente precum Japonia, China, India sau Brazilia. În același timp consider că, în baza poziției geografice a țării noastre, a experienței și expertizei proprii, România poate contribui la dezvoltarea firească și la diversificarea priorităților UE. Ne propunem, de aceea, să aducem pe agenda de priorități a UE subiecte noi, precum zona extinsă a Mării Negre, de a cărei importanță strategică și valoare economică suntem profund convinși, poate cu un pas înaintea Comisiei Europene și a unor state membre. Suntem, de asemenea, interesați de continuarea evoluțiilor democratice din Rusia și Ucraina și de consolidarea unor relații de colaborare pragmatice cu aceste țări. Pe de altă parte, având în vedere legăturile noastre istorice cu Republica Moldova vom susține, în dialogul cu partenerii noștri europeni, necesitatea ca Republicii Moldova să i se acorde, la fel ca și statelor din Balcanii de Vest, perspectiva aderării la UE. O altă zonă de interes geostrategic, atât pentru noi, cât și pentru UE, este Asia Centrală, datorită resurselor de hidrocarburi și a rutelor de tranzit către Extremul Orient. Abordarea geografică a politicii externe a României va fi completată cu o abordare tematică, având în vedere teme precum securitatea, democrația, dezvoltarea durabilă sau dialogul între culturi. NATO va rămâne principalul garant al securității României și cel mai important forum de dialog și cooperare trans-atlantică în domeniul securității. Având în vedere că Alianța își amplifică rolul de furnizor internațional de securitate și constituie un actor politic major în vecinătatea imediată a României, țara noastră va continua să se manifeste în cadrul NATO ca un aliat european cu vocație trans-atlantică, susținător al rolurilor complementare ale NATO și UE la nivel global și regional. Nu în ultimul rând, suntem interesați de dinamizarea relațiilor cu românii de pretutindeni și de păstrarea identității lor naționale și culturale. Avem în vedere, de aceea, abordări particularizate, specifice nevoilor acestora și adaptate la caracteristicile țărilor de reședință.

Ioana LUCÄ‚CEL