Crima organizată, obstacol în calea aderării

Bomba care a explodat în fața apartamentului din Sofia al unui jurnalist de investigații bulgar, la 6 aprilie, aduce în prim plan dificultățile cu care se confruntă dorința Bulgariei de a adera la Uniunea Europeană (UE) la 1 ianuarie 2007. Nici o persoană nu a fost rănită, vina fiind aruncată pe lumea interlopă bulgară, notează The Guardian, citat de Rompres.

Întârziere?

Prevalența rețelelor de crimă organizată și eșecul autorităților de a-i aresta pe cei responsabili de crimele la comandă sunt printre cele mai mari obstacole în calea aderării Bulgariei. Cu toate acestea, au apărut și alte probleme care nu au legătură cu legea și ordinea în Balcani.

În urmă cu un an, aderarea României și Bulgariei în 2007 părea sigură. A urmat respingerea Constituției europene de către alegătorii francezi, tensiunile create de deschiderea negocierilor cu Turcia, și eforturile președinției britanice a UE de a reforma bugetul pentru 2007-2013. Alegerile neconvingătoare din Germania au generat luni de introspecție, iar Franța și Italia au fost zguduite de crize interne violente. Pe scurt, “perioada de reflecție” de după referendum s-a lungit pe termen nedefinit.

Diplomații europeni sunt de părere că aceste evenimente nefericite, care au contribuit la erodarea încrederii publicului în instituțiile UE, nu au făcut decât să încurajeze o “oboseală” în privința extinderii acesteia.

În ceea ce le privește, Bulgaria și România sunt din ce în ce mai îngrijorate de faptul că perspectivele lor de aderare ar putea cădea victime acestei stări. Întârzierea aderării, avertiza premierul bulgar Serghei Stanișev, “ar fi o gravă greșeală politică, care, pe termen lung, ar putea crea probleme serioase în UE”.

Criticile aduse de comisarul pentru extindere, Olli Rehn, au contribuit la această stare. Rehn a declarat că Bulgaria ar trebui să facă mai multe progrese pentru a-și asigura funcționarea independentă a justiției, să lupte împotriva corupției oficiale și să îi aducă în spatele gratiilor pe capii crimei organizate. Comisarul pentru extindere urmează să își prezinte raportul final în privința progreselor făcute de cele două țări în luna mai. Deși a lăudat progresele României și Bulgariei, Rehn a avertizat că, chiar dacă vor adera la timp, cele două țări pot fi excluse de la anumite politici cum ar fi cooperările transfrontaliere.

Speranță…

Ministrul britanic de Interne, Charles Clarke, care a vizitat recent ambele țări, a militat pentru redublarea eforturilor de a combate imigrația ilegală, traficul de persoane și de droguri și corupția de la granițe. România, care are peste 1.000 de mile de graniță cu țări nemembre în UE, va deveni noua frontieră a Europei. Se așteaptă să fie o zonă țintă crucială pentru noua Serious Organised Crime Agency.

Partidele de opoziție și mass-media din Bulgaria au reacționat virulent la criticile venite din partea UE. Publicația Monitor aprecia că eforturile de ultimă oră de nominalizare a politicienilor corupți au fost reduse: “Pare că aderarea noastră va fi întârziată”. Președintele bulgar Gheorghi Părvanov, se declara mai optimist, exprimându-și încrederea că aderarea va avea loc la data stabilită, deoarece țara sa a făcut tot ceea ce a putut pentru a răspunde cerințelor UE, astfel încât decizia finală va fi una “politică”. Premierul britanic Tony Blair și-a declarat susținerea față de aderarea Bulgariei, declarând totuși că drepturile cetățenilor bulgari care vor dori să lucreze în Marea Britanie urmează să fie clarificate.

Până acum, 17 din cei 25 de membri ai UE au ratificat tratatele de aderare ale celor două țări, Franța, Germania, Danemarca și Austria așteptând raportul lui Olli Rehn. “Sper că șefii de stat europeni își vor dovedi responsabilitatea finalizând valul extinderii”, declara Pârvanov. Ce nu a spus este ce anume vor face bulgarii în agitata, divizata și litigioasa UE la care sunt atât de dornici să adere.

The Guardian