Anatomiştii mor cu zile

Paradoxal și incredibil, la Catedra de Anatomie, din cadrul UMF, există cele mai proaste condiții de igienă. Deși, acolo, profesorii și elevii fac disecții pe cadavre, sălile nu au o ventilație adecvată, iar în cele mai multe locuri nu este nici măcar apă caldă. „Sunt profesori, asistenți, care vin de la spital, își țin orele, se spală pe mâini cu apă rece și se întorc din nou la lucru”, a declarat prof. dr. Ludovic Seres Sturm, prim-vicepreședintele Societății Anatomiștilor din România. Conform legislației muncii, aceste spații ar trebui dotate obligatoriu și cu dușuri. Profesorii și asistenții ajung să aibă dureri de cap, insomnii, eczeme, tulburări nervoase, amețeli, probleme cardiorespiratorii, deoarece formolul este și cancerigen. Un fost profesor la Catedra de Anatomie, R.L,care nu a pus în viața lui țigara în gură și nu a avut antecedente nici în familie, a murit de cancer la plămâni.Nu există ventilație nici în prosectoriul anatomic (sala în care se fac predisecții și efectuarea preparatelor), unde concentrația de formol depășește de 6-10 ori limita maximă admisă.

Suntem primii,dar cu riscur…

La ora actuală, în Occident, nu se mai lucrează pe cadavre. Cu ajutorul aparaturii moderne, demonstrațiile au loc virtual. Pe lângă toxicitatea ridicată și pericolul pe care-l poate reprezenta un cadavru, profesorii anatomiști din România susțin că străinii folosesc aceste metode virtuale pentru că pur și simplu nu mai au de unde să procure cadavre. La noi încă există cadavre, chiar dacă de multe ori totul se bazează pe cunoștințe și relații. Principalele surse sunt căminele de bătrâni și clinicile de psihiatrie. Conservarea e făcută de studenții cei mai buni care își îmbunătățesc venitul cu 750 de mii de lei lunar. România este recunoscută pentru păstrarea tradiției și importanța cuvenită pe care medicina românească o oferă studiului și cercetării direct pe cadavre. „România este singura țară în care încă se respectă ca anatomistul să fie obligatoriu medic”, a mai adăugat profesorul Seres. Datorită acestui lucru, în luna septembrie, se va deplasa o delegație din Franța pentru a vedea diferența dintre virtual și disecția pe un cadavru real.

Sporul de toxicitate neacordat

În anul 2002, la Congresul Național de Anatomie de la Iași, profesorul Seres, în fața Consiliului Național de Anatomie, a ținut un discurs în care arăta pericolul la care sunt supuși profesorii universitari. Președintele acestui Consiliu, prof. dr. Mircea Ifrim, a propus un proiect de lege în care prevede acordarea cadrelor universitare de la catedra de anatomie, de histologie, de anatomie patologică și al catedrei de biologie celulară un spor de toxicitate de 100%. Legea a și fost adoptată în luna mai a anului 2003. Doar la Oradea (unde rectorul este Mircea Ifrim) și la Constanța legea a fost respectată de la bun început, profesorii primind salariu dublu. La Brașov și la Craiova, legea a fost aplicată doar în urma intentării unor procese din partea profesorilor. În schimb, la București, Cluj, Timișoara, Iași și Târgu Mureș nu s-a dat nici un leu în plus. Explicația fostei conduceri a rectoratului a fost lipsa banilor, mai ales că suma care trebuia alocată reprezenta cca 10% din bugetul Universității. Banii au fost cheltuiți pentru schimbarea acoperișului clădirii UMF și pentru schimbarea centralei termice. Culmea, apa caldă a dispărut în urma instalării noi centrale.

Responsabilii

Vina aparține, în mare parte, Ministerului Învățământului care era obligat să majoreze bugetul. Profesorii din Mureș n-au recurs la instanță, așteptând mai multă înțelegere din partea noii conduceri, în frunte cu rectorul Constantin Copotoiu.
Senatorul Ioan Nicolaescu, profesor și el la UMF, spune că noua conducere va rezolva această problemă doar că nu au avut încă timp. Din păcate, rectorul Universității, Constantin Copotoiu, este plecat alături de o delegație de la UMF în străinătate și nu a putut declara nimic în acest sens, dar profesorii de la Catedra de Anatomie susțin că există promisiuni ferme din partea conducerii pentru soluționarea acestei probleme financiare. Despre ventilație și apă caldă nu se vorbeșteÂ…

“Pentru sporul de toxicitate s-a votat o lege. Vina o poartă Ministerul Educației care nu s-a obosit să dea nici măcar un răspuns solicitărilor noastre. Nu pot să susțin ideea ca o catedră să dea în judecată propria instituție. N-am cum. Dar e prea multă nepăsare din partea unor instituții și ministere”
Profesor consultant, dr. Ludovic Seres-Sturm

Pericolul începe deja de la preluarea cadavrului, despre care nu se știe ce boli infecțioase a avut. Cadavrul poate fi infectat cu virusul HIV sau cu un alt virus celebru, care atacă sistemul nervos, și anume kuru. La tăiere pot apărea niște noxe sau retroviruși care nu pot fi distruși prin formolină. De aceea ventilația adecvată și cel puțin apa caldă sunt strict necesare.