Parlamentarii mureșeni în criza anticipatelor

UDMR este amenințată din nou cu rămânerea în afara Parlamentului. Kelemen Atilla se va mai regăsi pe liste?. Liberalii vor câștiga sau vor pierde un parlamentar?. Democrații – bătălia vicepreședinților: Coman sau Core?. PSD Mureș are o dilemă și mai gravă. Fără Georgescu sau fără Todoran?. PRM se desparte de Adrian Moisoiu, dacă vor fi anticipate. Lavinia Șandru, un tangou de șase luni pe scena politicii. Rămâne cu calitatea de nevastă de primar de Slatina și cu ursulețul PIN.

ZIARUL de Mureș vă propune un exercițiu de anticipare, în contextul demisiei Guvernului și declanșarea procedurilor pentru organizarea de alegeri anticipate. Exercițiul este simplu și constă în a estima câți dintre actualii parlamentari de Mureș se vor mai regăsi în viitorul Legislativ, după electoralele din luna septembrie sau 2 octombrie, cea mai vehiculată dată.

UDMR aleargă după 5%

Să-i dăm Cezarului, ce-i al Cezarului și să vedem care vor fi parlamentarii UDMR care se vor regăsi în viitorul for, dacă se vor regăsi. În perioada premergătoare anticipatelor, UDMR trebuie să-și răspundă în primul rând la întrebarea: sunt procentele de 5-6% ale UDMR (vehiculate de mai toate institutele de sondare a opiniei publice) veridice și nu cumva sunt umflate cu acea marjă de eroare acceptată de 3%? Fapt ce ar echivala cu rămânerea formațiunii politice a etniei maghiare în afara viitorului legislativ. Dacă considerăm însă că UDMR se bucură de încrederea a cinci – șase la sută din populație (să nu uităm că UDMR și-a cam respectat promisiunile electorale, iar liderii săi au avut vizibilitate în ultimele șase luni), să vedem ce șanse vor avea cei cinci parlamentari ai Uniunii de a prinde încă un mandat în forul legislativ al României.

Kelemen, pe linie moartă?

Dintre cei cinci parlamentari ai Uniunii, cel mai vizibil a fost ministrul delegat pentru Lucrări Publice și Amenajarea Teritoriului care a arat toată România pentru a vedea dezastrele produse de inundații sau a vorbi de viitorul ANL, de programele guvernamentale elaborate de minister sau de găurile date bugetului MTCT de foștii guvernanți. Cu toate că discursul său a fost unul repetitiv până la obsesiv, Borbely are meritul de a-și fi creat notorietate. Șansele sale de a mai prinde un mandat sunt legate, ca și în cazul celorlalți parlamentari UDMR, de procentul pe care îl va scoate formațiunea.

Marko Bela, cu toate că a ocupat funcția de vicepremier, funcție care îi permitea prezența accentuată în mass-media, s-a remarcat foarte discret în această poziție. Ca să nu spunem deloc. A fost mult mai activ însă ca politician și lider al Uniunii, susținând legea minorităților, proiect care îi asigură voturi și de la electoratul maghiar indecis, proiectul autostrăzii Transilvania sau s-a remarcat în disputele cu diversele fracțiuni radicale, maghiare, desprinse din UDMR.

Cu toate că beneficiază de o vizibilitate redusă, deputatul Kerekes Karoly a avut însă o activitate parlamentară susținută, așa cum ne-a obișnuit în ultimii 14 ani de când este în Legislativul țării. În cifre, prezența sa în Parlament se traduce astfel: luări de cuvânt în 12 ședințe (7 declarații politice), șase inițiative legislative și nouă interpelări, în domenii variate de la justiție până la pensii.

Senatorul Frunda Gyorgy și deputatul Kelemen Atilla au fost mediatizați doar așa ca un vânticel de vară, adică aproape deloc. Avocatul Frunda a fost mai mult în delegații, așa că activitatea sa parlamentară s-a apropiat de zero, cu toate că în Senat, potrivit novicilor în ale politicii de Palatul Parlamentului, rămâne unul din grei. Singurele bile albe legislative sunt două proiecte de lege, din care unul cu un impact social remarcabil – modificarea Legii Gazelor și abrogarea prevederilor ce instituiau introducerea abonamentului la gaz.

Cu toate că parcă a fost uitat de mass-media și astfel nici electoratul nu are habar de ce a mai făcut, Kelemen nu a stat degeaba în fotoliul de la Camera Deputaților, având în total 12 inițiative legislative în cursul acestui an. Insuficiente însă dacă UDMR nu prinde 5% sau dacă va pierde un singur parlamentar …Kelemen a ieșit doar pe locul trei la alegerile interne din UDMR din octombrie 2004.

UDMR, ca și celelalte partide, se va confrunta și cu o altă problemă, și anume dorința și a altor lideri locali de a accede în forul legislativ. Frații Benedek nu au uitat încă înfrângerile succesive și reprezintă un singur exemplu de concurență care suflă în ceafa actualilor parlamentari.

Aliații, paritate egală?

Alianța D.A. are momentan doar doi parlamentari, care aparțin ambii liberalilor, după ce deputatul democrat Lavinia Șandru a fugit în brațele ursulețului PIN, închegat în jurul controversatului Cozmin Gușă, între timp devenit și naș de cununie al parlamentarului mureșean.

Eugen Nicolăescu nu are cum să-și facă probleme că nu va mai prinde Parlamentul din moment ce în ultimele șase luni a fost depășit, după numărul de apariții publice, doar de președintele Băsescu și premierul Tăriceanu. Și nici nu suntem așa de siguri …În plus, deputatul s-a epuizat în apărarea imaginii PNL, în audiențe prin toate comunele din județ, inclusiv prin cele mai îndepărtate văgăuni, în dispute cu dușmanul de clasă PSD, în promovarea unor inițative legislative care să stopeze de la migrația politică până la menținerea “subalternilor” PSD în vârful serviciilor deconcentrate. În plus, în ultimii cinci ani, Nicolăescu și-a consolidat atât de mult puterea în interiorul PNL Mureș (inclusiv prin execuțiile girate de el, cu ajutorul Biroului Județean Permanent, devenite celebre – Ladislau Schwartz știe cel mai bine), încât doar o lovitură de palat “sângeroasă” sau trădarea sa de către cei mai apropiați colaboratori îl mai pot îndepărta din fruntea liberalilor.

Nu la fel de sigură este însă poziția senatorului Mihail Antonie, în ciuda siguranței afișate, marginalizat în PNL, după ce a făcut câteva jocuri cu izuri pesediste: șefia silviculturii sau susținerea ostracizatului Sorin Lazăr sunt doar două exemple.

În Alianță însă va fi interesant cum va fi stabilită paritatea, pentru că după cum se prefigurează PNL și PD vor merge tot împreună. Dacă deputatul Nicolăescu este aproape convins că se va merge tot pe vechea paritate de un liberal la doi democrați, președintele PD, Dinu Socotar, mizează pe o paritate egală, adică un democrat la un liberal. Iar doritorii de fotolii parlamentare ai PD nu sunt tocmai puțini: Alexandru Core, Daniel Buda sau Florian Coman și-au exprimat deja intenția de a-i lua locul Laviniei Șandru. Sau al lui Mihail Antonie … Și ar mai vrea și primarul Florea

PSD fără Georgescu? Sau Todoran?

Social-democrații mureșeni, deși au făcut un scor mai bun în sezonul electoral toamnă-iarnă 2004 decât media obținută de PSD pe întreaga țară, sunt tributari căderii în sondaje a partidului, certurilor interne și dispariției din poziția de port-drapel al PSD a lui Ion Iliescu, mazilit de la șefie. Iar strategia electorală gândită de sociologul clujean Vasile Dâncu, de concentrare asupra electoratului urban, s-ar putea să nu dea roade

într-un timp destul de scurt, ceea ce ar plasa PSD într-o opoziție modestă, adică, undeva la 25%. Procent care nu ar mai asigura PSD Mureș cele trei fotolii parlamentare. Cine va dispărea Cristian Georgescu, pierdut parcă prin Senat, noroc cu funcția de purtător de cuvânt al PSD Mureș, sau Pavel Todoran, un deputat obișnuit cu trecerea mandatului degeaba. Liviu Timar pare înfipt pe poziție și singurul pesedist care pare să fi înțeles importanța alimentării presei cu câte o declarație politică, cu câte o interpelare sau cu câte un anunț de inițiativă legislativă. Ca să nu mai vorbim de trecerea pe care o are în rândul baronilor PSD ai agriculturii, a primarilor din comune sau, pur și simplu, a sătenilor, care își aduc aminte de dom’ director de la Agricolă. Nici PSD nu va fi scutit de dispute interne pentru un viitor fotoliu de parlamentar, nu puțini fiind cei care au ratat la alegerile interne de anul trecut un loc eligibil pe listă: Mircea Musgociu, Ioan Nicolaescu, Ovidiu Vasu, Mihai Popa …

PRM, fără Moisoiu

În PRM, lucrurile par să stea cel mai clar. Deputatul Adrian Moisoiu, transferat președinte la Harghita, nu mai intenționează să candideze. Cu o activitate legislativă intensă, fiind inițiator al 23 de proiecte de legi, parlamentarul României Mari pare a fi cedat lupta în favoarea mult mai tinerilor și chiar oportuniștilor naționaliști, adunați în jurul consilierului local Claudiu Maior. Șansele ca PRM să prindă două fotolii sunt relativ ridicate, ținând cont că au ratat la mustață mandatul de senator pentru Dumitru Pop, iar populația nu mai este atât de mulțumită de varianta portocalie sau de cea roșie.

În privința celorlalte partide ne menținem punctul de vedere că nu au nici o șansă. Cu toate că PIN are un deputat independent de Mureș în persoana Laviniei Șandru, nu credem că frumoasa parlamentar poate atrage 5%. Despre conservatorii, buni jucători la două capete, singura lor șansă a fost PSD, pe care au omorât-o o dată cu intrarea în coaliția actuală. Așa că nu putem spune decât că își merită soarta. Cu toată părerea de rău – PPCD, fără o unificare a dreptei, nu va putea emite pretenții la un 5%. Cât despre războinicii luminii ai lui Gigi Becali nu putem anticipa dacă mai au forța de a produce surprizele de la locale. Ar mai fi categoria independenți. Doru Oprișcan ar vrea și el în Parlament. Dar cum rămâne cu Primăria Târgu Mureș?

Cum vor evolua lucrurile pe scena politică, în ciuda previziunilor noastre, o va hotărî însă electoratul și în al doilea rând strategiile pe care vor marșa partidele. Nu putem de asemenea anticipa câți dintre parlamentarii aliați vor “defecta”, dacă promisiunile lui Marko Bela, după întrunirea Consiliului Operativ al uniunii care a hotărât da pentru alianță, vor fi neschimbătoare etc.

Ligia VORO

“Nu știu. Întrebarea dvs. este prematură, nu știu dacă vor fi alegeri anticipate sau când vor fi ele și nici dacă voi mai candida”, Frunda Gyorgy, senator UDMR

“Eu sper că da, dacă vom obține pragul de 5%. Sunt cap de listă și nu cred că vom modifica lista aleasă în toamna trecută. Aș vrea să mai spun că aceste alegeri anticipate nu sunt dorite de oameni, problema justiției nu-i interesează, ci ei sunt interesați că nu au acoperiș deasupra capului, că nu au ce mânca etc. Este o decizie pripită care nu va rezolva nici după alegeri problema justiției, pentru că componența Curții Constituționale și a Înaltei Curți va rămâne aceeași, membrii fiind aleși pentru mandate bine determinate”, Kerekes Karoly, deputat UDMR

“Eu cred că da, fiind și președintele formațiunii pe județul Mureș de șase ani, oamenii știu ce am făcut pentru ei, ce am făcut pentru mediul rural, pentru agricultură”, Kelemen Atilla, deputat UDMR

“Eu consider că da. Iar ca argumente sunt cele șase luni de muncă asiduă, cred că sunt singurul parlamentar de Mureș care am avut o legătură directă cu cetățenii județului prin audiențele publice desfășurate împreună cu prefectul, am avut o poziție parlamentară consecventă, am avut șapte inițiative legislative pe care alegătorul le cunoaște și astea ca să fiu modest”, Eugen Nicolăescu, deputat PNL

“Eu sunt convins că voi fi în Parlament și în toamnă deoarece mi-am luat în serios rolul de parlamentar, am avut inițiative legislative, intervenții, am făcut lobby pentru proiectele Târgu Mureșului și ale județului. Această activitate desfășurată mă determină să apreciez că am avut o prestație foarte bună și îmi dă încredere pentru viitoarele alegeri”, Mihail Antonie, senator PNL

“Este mai puțin important dacă eu voi fi sau nu în Parlament, ceea ce mă interesează este ce vor și ce își doresc cetățenii. Eu îmi doresc ca țara noastră să o ducă bine și nu este doar o declarație demagogică, ci este crezul meu. Eu vreau să fac politică și cred că sunt bun pentru politică. În al doilea rând nu cred că România are nevoie de anticipate, ținând cont că 1000 de miliarde sunt banii pe care îi consumă statul pentru organizarea alegerilor, ca să nu mai socotim cât vor cheltui partidele politice. Și asta doar pentru a satisface orgoliul unui președinte care confundă România cu un submarin”, Cristian Georgescu, senator PSD

“Eu mă retrag, nu voi mai participa la viitoarea campanie electorală, în cazul în care vor fi anticipate. Dacă nu vor fi alegeri anticipate, îmi voi continua mandatul, pe care îl consider și uninominal”, Adrian Moisoiu,deputat PRM

“Noi suntem convinși că vom recuceri postul de parlamentar de Mureș, după desfășurarea alegerilor anticipate”, Dinu Socotar, președintele PD Mureș

Ceilalți parlamentari nu au putut fi contactați până la închiderea ediției, având fie telefonul închis, fie nu au răspuns.

După demisia Guvernului în următoarea ședință (în această joi) a cabinetului Tăriceanu, președintele Traian Băsescu va desemna un alt premier care să facă Guvernul, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Noul primul ministru va solicita apoi votul de încredere a celor două camere reunite ale Parlamentului, asupra listei Executivului și asupra programului, în termen de 10 zile de la desemnare. Pentru a se ajunge la anticipate, trebuie ca parlamentarii Alianței să respingă de două ori învestirea unui nou Guvern. Potrivit Constituției, șeful statului poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Potrivit Constituției, alegerile se desfășoară în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.

Un sondaj făcut printre parlamentarii mureșeni ne arată că majoritatea celor intervievați consideră că se vor regăsi și în viitoarea formulă a Legislativului. Deoarece, momentan, prin plecarea deputatului Lavinia Șandru, PD nu mai este reprezentat în Parlament, am considerat necesar să vedem care sunt speranțele liderului local în

privința anticipatelor.