Uncategorized

Antihrist, “omul-dumnezeu”

Impunerea Antihristului ca lider politic universal va fi însoțită de recunoașterea sa ca unic conducător spiritual al tuturor religiilor. Folosindu-se de carisma și puterile sale excepționale, falsul Mesia va prelua în mâinile proprii frâiele mișcării ecumenice pentru a o turna în tiparele unei religii sincretiste universale, care va înlocui subtil cultul Dumnezeului-om cu cel al închinării la Antihrist, omul-dumnezeu

Aminteam în numărul trecut că ascensiunea Antihristului, personaj prin excelență răstălmăcitor, va avea drept scop, printre altele, uzurparea atributului de Mare Preot al lui Iisus Hristos. În această calitate, “omul fărădelegii” se va proclama conducător suprem al religiilor, “tată” spiritual al tuturor popoarelor. Pentru a-și atinge acest țel, el va promova din răsputeri mișcarea ecumenică, al cărei principal ingredient va fi un creștinism retușat, deformat, schimonosit, ce va permite accesul la trăiri spirituale sub semnul “renașterii harismatice” și experimentarea unui extaz fără Hristos. Ca și în cazul acaparării puterii politice mondiale, Antihristul se va baza pe aceleași mijloace de seducție: semne și minuni mincinoase, erudiție elocventă, fățărnicie, câștigarea încrederii liderilor religioși prin oferirea de avantaje lumești, etc. Astfel, potrivit unor Sfinți Părinți ca Efrem Sirul sau Ignatie Briancianinov, “el va trâmbița despre sine cum au trâmbițat despre el predecesorii, se va numi propovăduitor și reîntemeietor al adevăratei cunoașteri dumnezeiești. Cei care nu înțeleg creștinismul vor vedea în el exponentul și luptătorul adevăratei religii și i se vor alătura. Va trâmbița, se va numi Mesia cel făgăduit; îl vor aclama adepții săi supuși rațiunii trupului, văzând slava sa, puterea, capacitățile sale geniale, largă să cuprindere a lumii naturale. Îl vor proclama zeu, iar ei se vor preface în discipoli ai săi “.

Profeții moderne

Proclamarea omului-dumnezeu nu se va putea face însă decât dacă singura religie care propovăduiește întruparea lui Dumnezeu, creștinismul, va fi înhămată la carul triumfal al falsului Mesia. Modalitatea prin care Antihristul va reuși să înșele și să înfrângă vigilența multor creștini a fost anticipată în numeroase scrieri și luări de poziții, de la celebra “Scurtă povestire despre Antihrist” a filozofului rus, Vladimir Soloviov (1853-1900), până la atenționările unor lideri religioși contemporani. În schița lui Soloviov, a cărei acțiune este plasată în secolul XXI, autorul descrie ascensiunea unui mare conducăror, care, pe fondul unor conflicte mondiale, devine, pe rând, președintele Europei iar apoi stăpânul întregii lumi. Odată ajuns în această poziție, el încearcă crearea unei unități religioase prin convocarea unui sinod ecumenic la Ierusalim, unde sunt invitați fruntașii catolicismului, ortodoxiei și protestantismului. Fiecărei confesiuni îi sunt promise drepturi, avantaje și privilegii exterioare copleșitoare în schimbul reunirii turmei sub un singur păstor, a recunoașterii lui Antihrist drept unic “proteguitor”, “patron”, “cârmuitor”, “stăpân” și “conducător suveran” al creștinismului. Orbiți de strălucirea promisiunilor, mare parte dintre ierarhi cad în mrejele Potrivnicului și devin uneltele lui credincioase, parafând actul de unificare a bisericilor sub sceptrul profetului mincinos, mâna dreaptă a Antihristului.

Un punct de vedere asemănător privind scenariul apostaziei de la sfârșitul vremurilor a fost exprimat de Sfântul Lavrentie al Cernigovului (1868-1950), pentru care prosperitatea materială crescândă a locașurilor de cult va fi semn al iminentei catastrofei spirituale:

“Va veni timpul, când și bisericile închise vor fi restaurate nu numai în exterior, dar vor fi amenajate și în interior. Vor auri cupolele bisericilor și ale clopotnițelor. Iar când vor încheia totul, va veni acel timp când se va înscăuna Antihristul. Rugați-vă ca Domnul să ne dea timp să ne întărim pentru că ne așteaptă vremuri înfricoșătoare. și vedeți cu câtă viclenie se pregătește totul? Toate bisericile vor fi mai frumoase ca niciodată, dar nu va putea intra nimeni în acele biserici.

Antihrist se va încorona ca împărat la Ierusalim într-o splendidă biserică cu participarea preoților și a Patriarhului. La încoronarea lui, când se va citi Simbolul de credință, el nu va permite să fie citit corect: unde vor fi cuvintele “lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu” se va recunoaște numai pe sine… . Orice om va putea veni și pleca din Ierusalim fără nici un fel de opreliști. Să vă străduiți să nu mergeți pentru că totul va fi spre ademenire și înșelare.”

Avetismentul cardinalului

Astăzi, pentru orice observator atent este tot mai clară înmulțirea semnelor care converg în direcția împlinirii scenariului țesut de duhul antihristic. Spațiul religios contemporan a intrat de câteva decenii în “zodia” ecumenismului inter-creștin și sincretist, iar derapajele evidente înregistrate în ultima vreme pe acest drum cu final tulbure nu au scăpat nebăgate în seamă. Nu mai departe de începutul lunii martie, 2007, două puternice semnale de avertisment au fost emise de la vârful ierarhiilor catolică și ortodoxă. La Vatican, vocea limpede a răsunat în persoana cardinalului Giacomo Biffi, conducătorul ciclului de meditații din cadrul “Exercițiilor spirituale” care au deschis perioada Postului Mare și la care au participat Papa Benedict al XVI-lea și întreaga Curie Romană. Punctul de pornire al comentariilor cardinalului Biffi l-a reprezentat scrierea despre Antihrist a lui Vladimir Soloviov: “Învățătura pe care marele filozof rus ne-a lăsat-o este că religia creștină nu poate fi restrânsă la un set de valori. În centrul ființării creștine se află, de fapt, întâlnirea personală cu Iisus Hristos. Antihristul înseamnă reducerea creștinismului la o ideologie, în locul întâlnirii personale cu Mântuitorul.” Reluând teza centrală a cărții, înaltul prelat a spus că “Antihrist se va prezenta pe sine ca pacifist, ecologist și umanist. El va convoca un sinod ecumenic și va căuta să obțină consensul tuturor confesiunilor creștine, acordând fiecăreia câte ceva. Masele îl vor urma, cu excepția unui mic grup de catolici, ortodocși și protestanți, care va rezista și îi va spune Antihristului:’Ne-ai dat toate, cu excepția a ceea ce ne interesează, Iisus Hristos’.

În opinia cardinalului, ideea lui Soloviov potrivit căreia “vor veni în creștinism zilele în care antihriștii vor încerca să reducă evenimentul mântuirii la un simplu set de valori” este foarte actuală: “Astăzi, în realitate, riscăm să avem un creștinism care pune deoparte crucea și învierea lui Iisus. Trăim într-o lume în care creștinii sunt mai acceptați în programele de televiziune și grupurile sociale dacă se limitează să vorbească despre valori comune. Dar în acest fel ei vor fi renunțat la Iisus, la realitatea copleșitoare a învierii. Pericolul cu care se confruntă creștinii din ziua de azi este că Fiul lui Dumnezeu nu poate fi redus la o serie de proiecte bune, aprobate de mentalitatea predominantă în lume. Există valori relative, precum solidaritatea, iubirea de pace și respectul față de natură. Dacă acestea devin absolute, dezradăcinând sau chiar opunându-se proclamării mesajului mântuirii, atunci valorile respective devin o instigare la idolatrie și obstacole în calea salvării. Dacă, deschizându-se lumii și dialogului cu toți, va dilua evenimentul Mântuirii, creștinătatea se va închide față de o relație personală cu Iisus și se va plasa pe sine de partea Antihristului.”

Afirmațiile tranșante ale cardinalului capătă și mai multă greutate dacă ne gândim că Biffi, considerat la un moment dat succesorul cel mai probabil al Papei Ioan Paul al II-lea, este convins că Antihristul este în viață și că acesta se va impune în curând atenției publice. Într-o conferință ținută acum șapte ani la Bologna, cardinalul, cunoscut pentru opoziția sa fermă față de francmasonerie, a enumerat câteva din trăsăturile după care va putea fi recunoscut “fiul pierzaniei”: o personalitate fascinantă, fermecătoare, pacifistă, avocat al respectării drepturilor omului și ale animalelor, vegetarian, militant pentru protecția mediului înconjurător, filantrop renumit, expert în Biblie, promotor al unor valori spirituale vagi și la modă sub a căror mască va urmări “distrugerea creștinismului și moartea lui Dumnezeu”.

Quo vadis, ecumenism?

O poziție la fel de răspicată a fost exprimată de un înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Ruse, episcopul Diomid al regiunii Chuhotka, din estul îndepărtat al țării. Într-o scrisoare publicată la 1 martie de mass-media internațională, episcopul Diomid a criticat aspru atitudinea unei părți a oficialilor Bisericii Ortodoxe Ruse, acuzată de compromisuri incompatibile cu puritatea credinței ortodoxe. Documentul incriminează “demersurile nepotrivite” în direcția ecumenismului, promovat sub semnul întăririi cooperării cu alte religii, și atacă summit-ul liderilor spirituali organizat anul trecut la Moscova, finalizat printr-un angajament de a proteja pacea “în numele lui Dumnezeu”. Înaltul ierarh rus consideră această întâlnire o încercare mascată de a unifica toate religiile și apreciază poziția Bisericii Ortodoxe Ruse drept nejustificată, în condițiile în care “nu credem că avem același Dumnezeu ca cel la care se închină evreii, musulmanii și alte religii și învățături”. În scrisoare se apreciază că astfel de întâlniri fac parte dintr-o conspirație a francmasoneriei care pregătește sosirea unui lider unic mondial și, în final, impunerea domniei Antihristului. Câteva zile mai târziu, episcopul Diomid a reînnoit, în cadrul unui interviu radio, și criticile la adresa inițiativelor autorităților de a institui un număr personal de identificare pentru ruși, pe motiv că astfel de acțiuni contravin învățăturilor ortodoxe.

Îngrijorarea episcopului nu este întâmplătoare, dat fiind faptul că pecetluirea întregii omeniri, atât sub aspect fizic cât și spiritual, va fi miza supremă a activității Antihristului în cei trei ani și jumătate de domnie pe care-i va avea la dispoziție. Despre implicațiile enorme ale acestei pecetluiri pentru fiecare persoană, amănunte în numărul viitor.

În cartea “Ortodoxia și religia viitorului”, marele apologet ortodox al secolului XX, Părintele Seraphim Rose, conturează portretul noii religii sincretiste universale, sub a cărei mantie Antihristul va încerca să cuprindă toate confesiunile creștine și necreștine. Mixtura spirituală a vremurilor din urmă va avea ca ingrediente influențe din hinduism, budism, yoga, zen, meditație transcedentală, magie, ocultism, hipnoză, bioenergie, satanism, mișcările harismatice neoprotestante și catolice, etc. Potrivit autorului, “duhul” care se va revărsa asupra omenirii nu va fi altceva decât o formă modernă a unui păgânism de tip șamanist, prin care experiențele de inițiere demonică vor căpăta proporții de masă.

Ioan BUTIURCÄ‚

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close