Uncategorized

Arhitectul Dan Stefanescu: “Cladirile din Centru sunt ca excavatiile de la C.A.P.: daca te at

E unul dintre cei mai vechi si recunoscuti arhitecti târgumureseni. A participat, in regimul trecut, la numeroase lucrari de anvergura, dintre care enumeram pasajul din zona Mures Mall, sediul BCR si cladirea Finantelor, Starea civila si Casa Tineretului. A mai participat la restaurarea fatadelor cladirilor din centrul municipiului Targu-Mures. Revista Imobiliare&Proprietati va prezinta un interviu cu arhitectul Dan Stefanescu.

Bradut-C. Suciu: In municipiul Targu-Mures, ati participat la lucrari de anvergura. Povestiti-ne despre cele mai relevante.

Dan Stefanescu: Au fost multe, majoritatea inainte de ’89. Sediul BCR si cladirea Finantelor, impreuna cu pasajul din zona, vechea cladire a Trezoreriei (acum Starea civila – N.R.) si Casa Tineretului. Am mai participat la restaurarea fatadelor cladirilor din centrul municipiului Targu-Mures, care a fost inceputa, apoi intrerupta. Primele doua cladiri la care s-a lucrat au fost farmacia si cladirea adiacenta, de vis-a-vis, de actuala Institutie a Prefectului.

Rep.: De ce s-au intrerupt aceste lucrari de restaurare?

D.S.: A fost o lucrare destul de complexa. Putina lume stie ca aceste cladiri din Centru sunt ca excavatiile de la C.A.P.: daca te atingi de una, cad toate! Motive sunt mai multe. In principal, e vechimea. Aceste constructii au fost facute la sfârsitul secolului trecut. Si sunt fara fundatie de beton. Direct pe pamânt, un strat dintr-un fel de mortar, si, dupa aceea, cladirile in sine. Ca structura, cele mai multe dintre ele au sistemul de 1-3 arcade si gangul – arcada mai mare, care e principala structura de rezistenta. in perioada stalinismului, au fost adaptate modei respective. La marea majoritate li s-au stricat arcadele din fatada. Insa structura, nu foarte solida, era compensata tocmai de acele principale arcade. Li s-a bagat o sina, din care s-a facut o vitrina mare, astfel impingerile de pe arcadele mici nu mai sunt compensate, rezultând o fisura la mijlocul structurii. Mai mult, toate aveau, la subsol, un sistem de ventilatie. Nemaifiind in stilul dorit, acesta a fost astupat. Astfel, s-a inchis in acele spatii o atmosfera de caldura umeda, care a ros, efectiv, caramida de la baza. Daca incerci, poti rupe aceasta caramida cu doua degete.

Exista si exemple clasice care sprijina aceasta afirmatie. Chiar inainte de Revolutie, când s-a renovat fosta cladire a Gostatului, numai tencuiala au dat-o jos de pe aripa din spate, si s-a surpat intreaga cladire. Alt exemplu ar fi cladirea Tarom. Aceasta s-a dorit a fi doar reconditionata, dar, la fel, s-a darâmat toata si a trebuit sa fie reconstruita.

Per genere, lucrarea (de restaurare a Centrului – N.R.) a fost cu foarte mare risc si cântec si nu s-a putut executa la norme. La vreme, am facut rost de ilustratii de epoca si am incercat sa readucem, pe cât posibil, fatadele la stilul initial, si sa refacem ornamentele. Mai mult, sa le dam culoare. Nu a fost inventia mea – astfel de exemple exista in orase cu acelasi stil arhitectural, cum ar fi Praga.

Rep.: Aceste cladiri, care au ramas nerestaurate, nu reprezinta un potential pericol pentru târgumureseni?

D.S.: Este o treaba generala foarte clara. In sensul acesta, cel mai bun exemplu e Sighisoara. Toata zona istorica, a Cetatii, este, efectiv, “coapta”. La cladirile din Cetate nu s-au facut lucrari de modificare-restaurare, insa zona prezinta o alta mare problema. Putina lume stie ca in Cetatea Sighisoarei au fost 7 fântâni. Toata canalizarea orasului este “praf” – pleaca, si se pierde undeva in pamânt. De fapt, toata Cetatea Sighisoarei sta pe o pânza care nu mai e de apa freatica, e de fecale. Pluteste. Acesta este motivul pentru care sunt tot felul de tasari, cladiri fisurate. Nici nu trebuie un expert – fenomenul e vizibil cu ochiul liber. Marea nenorocire este ca, desi eu am refuzat proiecte de modificare a unor cladiri existente, altii o fac.

Acolo, daca nu se iau, urgent, masuri, dar nu cârpeli, totul risca sa se prabuseasca. S-au mai facut lucrari, dar numai partiale, si asta nu rezolva nimic. Va trebui o investitie enorma. Oricum, nu se discuta rentabilitatea, pentru ca sunt cladiri istorice, monumente de arhitectura. Problema, la ora actuala, se pune intre a mai fi si a nu mai fi. Poate sa cada peste un an, peste doi, sau la noapte.

Rep.: In momentul de fata, considerati ca Targu-Muresul se mai confrunta cu o criza de locuinte?

D.S.: Criza de locuinte este peste tot. Problema nu este a necesitatii, cât a preturilor. Au luat-o razna, si tot mai putini isi permit o astfel de investitie.

Rep.: Ce posibilitati de extindere a spatiului locativ vedeti in orasul nostru?

D.S.: Deocamdata timid, s-a reinceput constructia unor blocuri de locuinte. Pe de alta parte se pot face si case, dar la preturi rezonabile.

Rep.: In context, spuneti-ne câteva solutii de ultima generatie in domeniul constructiilor, solutii care sa creasca eficienta, soliditatea, dar sa scada preturile.

D.S.: Au inceput unii sa faca cladiri din lemn. Ca orice lucru, are si dezavantaje, si avantaje. E ceva mai ieftin, viteza de executie e mai mare, sunt case calde, cu eficienta termica ridicata, sunt ecologice, sanatoase, dar e si reversul medaliei.

Casele din lemn provin din traditia americana, ramasa de pe vremea colonistilor. Dar aceasta mentalitate trebuie vazuta si mai departe. Aceste case nu sunt pe viata. Nu sunt genul care sa le lasi mostenire urmasilor. Tin cât tin, si apoi la revedere! Traditia aceasta e o industrie. Dupa un timp, lemnul incepe sa fie atacat. Desi, initial, e tratat, procesul ar trebui repetat periodic. Cele mai performante astfel de materiale si constructii au termen de valabilitate cinci ani de zile. Apoi, esti expus la toate pericolele. Un simplu scurtcircuit iti poate arde toata casa. Ca sa retratezi lemnul, ar trebui sa demontezi toata casa.

Alta solutie, mai recenta, este un sistem de polistiren de tip “lego”. E un material mult mai dur, care se zideste din blocuri foarte mari, apoi, in interior, se toarna beton. La noi, totul suna foarte bine: in 7 zile casa e in picioare, are rezistenta seismica 10, eficienta termica e maxima. Dar inca nu s-au finalizat destule si nu a trecut destul timp pentru a se putea trage o concluzie. Mai mult, nu se cunosc implicatiile pe termen lung ale locuitului intr-un astfel de spatiu.

Rep.: Din punct de vedere al stilurilor abordate, care este noua tendinta de dezvoltare in arhitectura?

D.S.: Greu de spus. Dupa ’89, s-au facut foarte multe lucruri bune, dar si unele scapate de sub control. Inca suntem in stadiul in care luam tot ce vine din occident, fara sa mai analizam impactul si implicatiile.

Rep.: Ce s-ar potrivi cel mai bine in peisajul nostru?

D.S.: Daca vreti un exemplu, e Piata Teatrului. Aceasta e o transpunere a stilului baroc, caracteristic Targu-Muresului, in forma moderna. In sensul acesta trebuie mers.

Rep.: Cum vedeti Targu-Muresul, in urmatorii 10-20 de ani?

D.S.: Municipiul nostru este singurul oras mai de Doamne-ajuta din tara noastra care nu are un drum de centura rezolvat. si doar datorita ambitiilor politice si personale ale unora. si acestea ar trebui lasate la o parte. Altfel, este cel mai bine pus la punct, cel mai occidental.

Ce s-a facut, s-a facut ca lumea. Ar mai trebui rezolvata circulatia in zona centrala. in jurul acestei zone ar trebui sa fie un sistem inelar de circulatie, cu parcarile aferente. S-ar putea, dar cu niste sacrificii imense. O solutie ar fi fost pasajul din zona Postei vechi, dar acesta a fost acoperit de Mall.

A consemnat Bradut-C. SUCIU

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close