Aromanii, uniți prin originalitate

Cultura aromânilor este în mare măsură una păstorească, având la bază transhumanța. Pe vremuri, ei stăpâneau tot nordul Greciei, Munții Pindului fiind vatra lor originară, și-și purtau turmele până în Câmpia Tesaliei (se spune că Tesalonic este un oraș înființat de aromâni), Dobrogea sau Câmpia Română. Actualmente, ei trăiesc în Grecia, Bulgaria, Albania, Macedonia și, bineînțeles, România.

Privind prestația aromânilor pe scena Cetății Medievale, nu poți să nu te gândești care era tradiția și viața zilnică în satele aromânilor, cu ceva timp în urmă. Grupul Iholu din Constanța a oferit o lecție a ceea ce înseamnă conservarea muzicii tradiționale tuturor celor prezenți miercuri seara la Sighișoara. Jocul caracteristic este hora. Se joacă mixt, bărbați și femei, sau diferențiat pe sexe, fiecare grup cu ritmul său.

Hora aromânilor prezintă toate caracteristice acestui gen de joc. În primul rând, are reminiscențe arhaice, cu trimitere ritualică, pentru perioada de timp când oamenii făceau hora din considerații magico-religioase, pentru a cere binecuvântare din partea Mamei-Pământ. Apoi, hora prezintă multă virtuozitate, lucru ce demonstrează rolul integrator al horei. De pe scenă, tinerii au coborât pe caldarâm, iar hora s-a întins în Piața Cetății.

Hristu Purichea spune că pentru aromâni sunt caracteristice cântecele polifonice, pe mai multe glasuri. Melodia este începută de primul vocalist, apoi continuată de al doilea, apoi de al treilea, după care primul vocalist revine.

În ceea ce privește muzica instrumentală, pe primul loc se află cimpoiul, urmat de alte instrumente de suflat, acordeonul și toba.

Societatea Culturală a Aromânilor din Constanța numără 2500 de aderenți, însă numărul celor înregistrați este în creștere.

Narcis MARTINIUC