Sindicalistii europeni versus Curtea Europeana de Justitie

Potrivit publicatiei “EUObserver”, doua decizii recente ale Curtii Europene de Justitie de la Luxemburg (CEJ), decizii care sustin libera circulatie a serviciilor au provocat protestele sindicalistilor si europarlamentarilor socialisti care apara cu consecventa “modelul social” al UE. Sindicalistii cred aceste decizii incalca principiile pietei libere din UE le afecteaza drepturile obtinute si statuate in timp.

Nemultumirea sindicalistilor vine din faptul ca locurile de munca, veniturile angajatilor din vechile state membre, precum si protectia muncitorilor europeni, în general, sunt amenintate de salariile mici ale muncitorilor est-europeni, care se afla mult sub media UE. Într-o dezbatere organizata martea trecuta la Parlamentul European, Confederatia Europeana a Sindicatelor (ETUC) a subliniat faptul ca, practic deciziile Curtii Europene de Justitie limiteaza dreptul fundamental la greva al muncitorilor si încurajeaza dumpingul salarial. În decembrie 2007, CEJ a decis ca dreptul sindicatelor de a declansa greva pentru a-i determina pe furnizorii de servicii din alte state sa respecte conventiile salariale din tarile-gazda e limitat de libertatea de prestare a serviciilor.

In discutie, precedentul suedez

Unul dintre cazurile care s-au discutat a fost cel referitor la disputa dintre sindicatele suedeze si compania letona “Laval”. Aceasta a detasat pe un santier de constructii din Vaxholm, Suedia, mâna de munca ieftina, din Letonia. Sindicatele suedeze au protestat blocând santierul atunci cand compania “Laval” a refuzat sa-si supuna angajatii letoni conventiei colective din Suedia, care stabilea conditiile de munca si salariile minime. Al doilea caz este cel legat de amenintarile cu greva, adresate de Federatia Internationala a Muncitorilor din Transporturi (ITF) operatorului naval finlandez Viking Line. Acesta din urma dorea înregistrarea unui feribot în Estonia si angajarea unui echipaj estonian, platit cu salarii mai mici. Unii experti, scrie “EUObserver”, apreciaza ca verdictul în cazul Vaxholm/Laval reafirma, de fapt, cel mai controversat element al vestitei directive a serviciilor, principiul tarii de origine. Prevederea, aspru criticata si eliminata din textul directivei, ar fi permis companiilor europene sa presteze servicii în orice stat UE, la preturile practicate în tara de origine. Potrivit sefului ETUC, John Monks – cel care a avertizat de altfel ca, în conditiile în care directiva serviciilor a dus partial, la respingerea Constitutiei UE – noile decizii ale CEJ vor încuraja sentimentele protectioniste si vor afecta procesul de ratificare al Tratatului de la Lisabona. Monks a sugerat totodata introducerea unei asa-numite “clauze de progres social” în tratatele UE, care sa sustina dreptul muncitorilor la actiune colectiva si greva, atunci când drepturile lor se lovesc de principiile pietei libere.

Anatolie VAJEU