“Au zidit in noi iubirea si au pus in santuri flori”
În Satul Alegoric de pe platoul Rastolita au fost expuse pe tot parcursul festivalului Redescopera Valea Muresului sase sculpturi apartinând unui grup de sculptori reuniti timp de zece zile în cadrul Taberei Internationale de Sculptura care a avut loc în curtea Casei Ion Vlasiu din Deda Bistra.
Tabara Internationala de Sculptura s-a desfasurat în perioada 27 iunie – 6 iulie la Deda Bistra si a reunit sapte sculptori atât din tara cât si din strainatate. “La aceasta tabara au participat patru sculptori din România, doi din Republica Moldova si unul din Ungaria. Sculpturile expuse au avut ca tema forme si semne muresene. Toti participantii la tabara au pus foarte mult suflet în creatiile lor si au muncit mult si dedicat. Nu am vazut la ei nimic de fatada, ci dimpotriva, multa sinceritate”, ne-a spus Ion Tusnea, profesor de fizica la Gimnaziul Augustin Maior.
Asa a sunat motto-ul dupa care s-au ghidat participantii în creatiile lor. Cele sase creatii expuse pe parcursul celor trei zile de festival au atras privirile tuturor trecatorilor, unii dintre ei acordând mai mult timp pentru a întelege misterul din spatele fiecareia. “Cina”, creatie semnata de una dintre participantele la tabara Judit Balko, face trimitere la Cina cea de taina si la Sarbatoarea Pastelui. Este o lucrare impresionanta care ne aduce aminte de apropierea de cele sfinte. O alta lucrare admirata de vizitatorii festivalului a fost sculptura “Stâlp” creata de Gheorghe Muresan din Târgu Mures. “Lucrarea ne duce cu gândul la sentimentul de statornicie, la stabilitate. Indiferent ca e vorba de stâlpul familiei sau cel de la poarta, ideea transmisa publicului este cea de echilibru, existenta unei axe centrale în viata unui om”, a explicat Ion Tusnea. Continuând cu lucrarea “24 din 24”, Paraschiva Popa-Donoi din Chisinau, creatoarea sculpturii, a dorit sa expuna prin intermediul unei singure piese cât mai multe semne. “Este lucrarea cu cea mai mare încarcatura de semnificatii. Regasim trei simboluri ascunse. La prima vedere putem observa doua clepsidre puse una peste alta. O alta interpretare ar putea fi timpul care trece dar poate în acelasi timp sa semnifice si o el si o ea. Ceea ce ma impresionat în mod deosebit este faptul ca la sfârsitul taberei Paraschiva a îmbratisat lucrarea si a început sa lacrimeze. Este ceva unic care arata faptul ca acesti oameni au depus mult efort, imaginatie si suflet în ceea ce au facut”, a fost de parere Ion Tusnea. Piesa “Trinitate”, semnata de Mihai Balkov din Bucuresti semnifica dainuirea. Partea orizontala a creatiei sugereaza un val din care se ridica un personaj ce poarta o piatra pe cap, iar în mâna un papirus. “Pe departe cea care atrage cel mai mult atentia este lucrarea lui Simion Moldovan din Reghin, creatie ce poarta numele de Lemn cuminte. În fata are o idee de tastatura de calculator precum si o idee de calendar. Mai sunt prezente si circumvolutiuni care ar putea fi de pe un creier si care ne-ar duce cu gândul la o persoana cuminte. Am descoperit o relatie strânsa între lemn si modelator, poate de aceea a dorit creatorul acestei piese sa aleaga aceasta denumire. De asemenea, am mai descoperit si un mare semn de întrebare, care nu stiu daca a facut parte din intentiile creatorului, dar care ar putea sugera întrebarile adresate noua însine în fiecare zi”, ne-a explicat Tusnea. “Legenda Muresului si Oltului” este cea de-a sasea lucrare ce a fost expusa pentru a încânta prin frumusetea ei privirile trecatorilor. Lucrarea figurativa apartine invitatului venit din Ungaria, Banyasz Laszlo Csaba si face trimitere spre bine cunoscuta legenda a Muresului si Oltului. La o privire mai atenta pot fi descoperite doua fete, cea a Oltului respectiv cea a Muresului, lucrarea prezentând exact despartirea lor si alegerea unor drumuri diferite. M-a impresionat adânc explicatia data de creatorul acestei minunate piese si anume ca cele doua cursuri de apa, Muresul si Oltul, sunt doi frati, unul român si unul ungur, care s-au certat si s-au despartit, pentru ca pâna la urma, sa ajunga împreuna în Dunare. Pentru a ajunge împreuna au îmbratisat, pe cai diferite, întreg pamântul românesc”, ne-a explicat foarte miscat Ion Tusnea. Singura lucrare creata pe parcursul taberei care nu a fost expusa la festivalul de la Rastolita este Dorumetru, realizata de Valentin Vârtosu din Republica Moldova. “Piesa era prea mare pentru a putea fi transportata, drept pentru care aceasta a ramas în curtea Casei lui Ion Vlasiu din Deda Bistra. Sculptura seamana foarte mult cu o balanta, mai precis cu un instrument care, dupa parerea creatorului, masoara dorul de tara”, a mai adaugat Ion Tusnea.
“Ei au zidit în noi iubirea
si au pus pâna si în santuri flori
Apoi si-au îngradit zidirea
Cu suflete zgârie nori”
(Batrânii nostri)
Amalia MATEI
