Avem o strategie, cum procedăm?

Politicienii mureșeni nu prea văd cum vor contribui la strategia postaderare a României, document elaborat de aripa liberală a Guvernului, dar afirmă că se vor implica în adoptarea planului de dezvoltare județean. În schimb, liderul UDMR, Marko Bela, vorbește de îmbunătățirea strategiei care este alcătuită în termeni extrem de generali, așa cum am constatat și noi mai jos. Avem o strategie postaderare! Cum procedăm? Guvernul a ieșit anul trecut la rampă, înainte de Crăciun, cu un document de 30 de pagini denumit Strategia postaderare a României.

Actul ce suportă modificări după cum a anunțat premierul Călin Popescu Tăriceanu, prin consultări cu societatea civilă, cu experți și cu liderii partidelor politice, cuprinde prioritățile de acțiune pentru atingerea obiectivelor pe care Guvernul și le-a propus în domenii precum: infrastructură fizică, capitalul uman, agricultură și dezvoltare rurală, justiție și afaceri interne etc.

ZIARUL de Mureș vă prezintă principalele efecte asupra Transilvaniei și Mureșului ale strategiei guvernamentale postaderare și cum apreciază societatea civilă și politicienii această strategie și cum poate fi ea îmbunătățită.

Bineînțeles în toate domeniile atinse în strategie, guvernanții urmăresc dezvoltarea respectivului domeniu, interconexiunea acestuia cu cel comunitar, intercorelarea legislativă etc. Din păcate, te ia somnul după primele rânduri parcurse, scrise într-un limbaj de lemn și extrem de general. Ce se va întâmpla concret ne este sugerat la unele paragrafe, urmând ca celelalte să fie dezvoltate și în urma consultărilor. Până la urmă, oricât de cârcotași am fi, important este că avem o direcție. Dacă era nevoie de o strategie postaderare, în condițiile în care există un plan național de dezvoltare în baza căruia au fost elaborate programele operaționale sectoriale și programul operațional regional, care susțin absorbția fondurilor comunitare.

Explozia rețelei rutiere

În domeniul transporturilor, principala grijă a Guvernului este de a crește gradul de conectare a României la Piața Internă, altfel spus de a dezvolta rețeaua de drumuri, căi ferate, aeriană către Vestul Europei.

Astfel, Guvernul ne asigură că până în 2013 se vor finaliza autostrăzile deja contractate și variantele de ocolire ale orașelor cu trafic intens. În Mureș, aceste priorități s-ar traduce : finalizarea Autostrăzii Transilvania, respectiv realizarea centurilor ocolitoare a Târgu Mureșului (Livezeni – Ernei) și a Reghinului, proiecte care ar urma să fie demarate anul viitor după finalizarea licitației internaționale și care beneficiază de finanțare din partea Băncii Mondiale.

În ceea ce privește transportul feroviar, Gurvenul speră în creșterea competitivității acestuia în raport cu transportul auto prin reabilitarea/modernizarea traseelor care leagă puncte extreme din țară și mai departe ne racordează la rețeaua feroviară europeană.

În domeniul transportului aerian, prioritatea guvernamentală vizează modernizarea și dezvoltarea aeroporturilor aflate în rețeaua europeană. Mureșul beneficiază de Aeroportul Transilvania de la Vidrasău care a trecut printr-un program intens, deși costisitor, de modernizare, dar și a fost asaltat în ultimul an de operatori aerieni externi – Malev, Wizzair, fiind operate curse spre Roma, Budapesta și de luni spre Barcelona, în afara celor interne spre București, asigurate de TAROM.

Nu insistăm asupra transportului maritim și fluvial.

Proiecte de energie

Strategia energetică care a dat atâtea dureri de cap autorităților de la București în ultimul an urmărește în primul rând recuperarea decalajului de performanță față de țările dezvoltate ale UE. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Guvernul intenționează să continue investițiile în sectorul energetic, asigurarea securității alimentării cu energie – mai pe înțeles va continua programul nuclear prin realizarea unităților 2, 3 și 4 ale Centralei Nucleare Cernavodă, realizarea proiectului Nabucco – gazoductul ce va lega Marea Caspică de Vestul Europei, proiectul PEOP – conducta de țiței Constanța – Trieste, gazoductul Szeged – Arad și Siret-Cernăuți ce leagă Ucraina de Ungaria, prin România. De asemenea, până 2010, 33% din energia electrică va fi obținută din surse regenerabile, iar biocarburanții vor reprezenta 5,75% din volumul combustibililor consumați. Și asta până în 2010. Oarecum utopic ni se pare realizarea Bursei Regionale de energie la București.

În zona noastră, Transgaz Mediaș este proiectul Nabucco, iar Termocentrala de la Iernut trece în prezent printr-un proces de modernizare amplă care urmărește tocmai eficientizarea utilizării resursei primare utilizate.

Învestiții în mediu

În domeniul mediului, Guvernul urmărește tot reducerea decalajelor față de statele membre ale UE. Obiectiv care va fi atins dacă vor exista investiții în protecția mediului și inclusiv în zonele cu risc de calamități naturale, implementarea unor proiecte de protecție și îmbunătățire a biodiversității și a patrimoniului natural, inclusiv Natura 2000, reducerea poluării de către centralele municipale, gestionarea deșeurilor urbane, asigurarea accesului la resursele de apă în mediul urban, reducerea poluării apelor și a solului cu nitrați proveniți din surse agricole.

În Mureș, spre exemplu, este activ proiectul Natura 2000, pe Valea Mureșului, unde a fost propus transformarea rezervației Mureș – Călimani în Parcul Național Mureș – Călimani. În ceea ce privește poluarea centralelor municipale – în Târgu Mureș, Energomur a început un program de milioane de euro pentru modernizarea centralelor, prima centrală reabilitată fiind în cartierul Unirii, apoi în cartierul Tudor Vladimirescu. În program pe lista de investiții în derulare se află centrala din cartierul Dâmbu Pietros. În Târnăveni, Luduș sau Reghin, centralele termice au fost în mare parte dezafectate, după ce consumatorii au optat pentru deracordarea de la sistemul centralizat. Deci probleme de mediu prea puține. În domeniul gestionării deșeurilor urbane stăm deplorabil. Proiectul Depozitului Ecologic Zonal de la Ungheni s-a oprit, iar beneficiarul – Consiliul Județean și primăriile implicate în firma Ecologica SA – se judecă cu investitorul – Agenda 21, în timp ce toate depozitele urbane, în afară de cel de la Sighișoara, trebuie închise pentru că nu îndeplinesc cerințele de mediu. La Târgu Mureș era în proiect un parteneriat cu austriecii de la Power Pack, proiect care de asemenea stagnează.

În ceea ce privește alimentarea cu apă, precum și colectarea și epurarea apelor uzate, este în derulare programul SAMTID, iar operatorul regional Societatea Aquaserv își continuă și în acest an investițiile în modernizarea Uzinei de apă și a altor obiective etc., proiect finanțat din fonduri ISPA.

Mari poluatori ai apei rămân AZO și BICAPA. Prima societate tocmai a închis vechiul batal, întins pe 30 ha, în timp ce la BICAPA situația este dramatică. Compania din Târnăveni, aflată în portofoliul AVAS, a fost recent deconectată de la rețeaua de furnizare a energiei electrice, ceea ce ar însemna ca, în cazul unor precipitații puternice, prin dezactivarea pompelor, reziduurile să fie deversate în Târnava Mică.

Internet la toată lumea

Dacă ne referim la tehnologia informației și comunicații, pentru guvernanți lucrurile par simple. În mai puțin de cinci an vom uita de televiziunea analogică în fața celei digitale, vom fi legați la Internet mai toți și nu vom fi departe de Matrix.

Capitalul uman reformat de timpuriu

Când veni vorba de dezvoltarea capitalului uman, adică de deșteptarea noastră prin educație, Guvernul ne-a amintit de Agenda Lisabona, a cărei măsuri ar trebui să facă din noi, europenii integrați, stâlpii celei mai competitive și dinamice economii bazate pe cunoaștere din lume. Iar pentru asta, guvernanții ne propun: să ne educăm și formăm pe toată durata vieții, să stimuleze cercetarea și inovația, să creeze cadrul pentru o piață a muncii flexibilă, inclusiv prin scăderea constrângerilor birocratice, să elimine discriminările de orice natură, să îmbunătățească sistemul de pensii și cel de sănătate publică. Cum vor pune pe roate aceste direcții, am aflat doar în termeni generali și generoși. La fel cum arată și politica fiscală și bugetară. Am reținut însă că prioritățile politicii fiscale rămân: lărgirea bazei de impunere, îmbunătățirea colectării – prin reducerea evaziunii fiscale și plata de bunăvoie a obligațiilor bugetare – și reducerea cotelor de contribuții sociale. Politica bugetară va urmări cofinanțarea proiectelor finanțate din fonduri bugetare – Guvernul se vrea un burete extrem de uscat -, plata contribuției României pentru finanțarea bugetului UE și creșterea veniturilor bugetare în PIB.

Potrivit previziunilor Guvernului, până în 2014, vom adopta și moneda europeană, euro.

Micro-economia nu a fost uitată nici ea, prioritatea fiind consolidarea prezenței competitive a României pe Piața Internă. În condițiile în care specialiștii au anticipat că 50% din IMM-uri vor dispărea, intențiile guvernamentale par cel puțin deplasate.

Mai puțină agricultori

În domeniul agriculturii se întâmplă la prima vedere ceva paradoxal, cu toate că mare parte a fondurilor structurale vor fi destinate agriculturii, Guvernul și-a propus să reducă numărul cetățenilor implicați în acest sector. În primul rând am priceput că reducerea populației agricole va fi corelată cu crearea de exploatații agricole. Agricultorii “disponibilizați” vor fi orientați spre alte domenii ce pot fi dezvoltate în mediul rural, și anume serviciile pentru agricultură, mica industrie, turism, artizanat.

Și cum se vor pune în practică aceste deziderate, ne este zugrăvit din nou în linii generale : atragerea de investiții străine, intensificarea implementării legislației comunitare, chiar și prin informarea continuă a populației ocupate în agricultură.

Tot legat de mediul rural, Guvernul își propune dezvoltarea infrastructurii rurale.

Durerile de cap ale Justiției

Vin atunci când guvernanții ne vorbesc despre absorbția fondurilor comunitare, reformarea administrației publice și Justiție.

Referitor la absorbția fondurilor, Guvernul promite sprijin prin cofinanțarea proiectelor eligibile, transparență.

Dacă tot am ajuns la acest punct sensibil – ne amintim că au fost proiecte – Miercurea Nirajului este doar unul din exemplele care ne vin în minte – care nu au fost finanțate în județ tocmai din cauza lipsei sprijinului financiar al autorităților. De unde va atrage Guvernul fondurile necesare cofinanțării proiectelor, să spunem proiectele în valoare de 700 de milioane de euro pe care le are în stand-by Consiliul Județean și majoritatea primăriilor de comune din județ, rămâne un mister. Dar și-a asumat un angajament, nu-i așa?

În administrație e destul de simplu: funcționarii ar trebui să se specializeze în legislația europeană pentru a o aplica întocmai.

În Justiție, față de care a scăzut și mai mult încrederea românilor conform ultimului Eurobarometru, ar trebui să continue reforma – inclusiv a mentalităților pentru a îmbunătăți actul de justiție. Cum vede guvernul acest proces prin: specializarea magistraților, reformarea sistemului Ministerului Public, informatizarea accentuată a sistemului judiciar, îmbunătățirea politicii de resurse umane pe termen lung etc.

Iar următoarea direcție ne-a chiar distrat: asigurarea transparenței actului de justiție și garantarea accesului liber la justiție se va realiza prin sporirea transparenței și îmbunătățirea comunicării dintre judecători/procurori, pe de o parte, și justițiabili/presă, pe de altă parte. Parcă mai deunăzi, ministrul Monica Macovei vroia limitarea accesului la informațiile dintr-un dosar aflat pe rolul instanțelor. În ceea ce îi privește pe procurori, ni se pare că li se dă o misiune ingrată de comunicare, în condițiile în care legea nu le prea permite să divulge informații dintr-un dosar nesoluționat. Justițiabilii, nu și avocații, ar trebui să fie fericiți pentru că guvernanții intenționează reformarea sistemului de asistență juridică gratuită. Cum, vom afla?

Guvernul își propune de asemenea eficiență în lupta împotriva corupției, prin creșterea eficienței DNA etc. Le dorim succes, pentru că am constatat în ultimii patru ani câtă eficiență au dovedit. Nu mai numărăm cazurile din Mureș…

Comunicarea, bat-o vina!

Mințile liberale care au elaborat strategia guvernamentală ne-au promis că ne vor ține conectați la informațiile despre valorile europene, costurile și beneficiile integrării prin campanii mediatice. Până acum, ne amintim doar de câteva campanii pe TV de pregătire a aderării la UE, create parcă pentru idioți, și de campanii prin panouri outdoor (de afișe nu ne legăm) pe care nu știu câți dintre șoferi se vor opri să le citească ca să afle cu ce lingură trebuie să mănânce UE. Dar dacă ne sunt promise conferințe de presă, evenimente, reuniuni și dezbateri publice, parcă ne mai vine inima la loc.

Brandul România

Nu ne oprim asupra politicii regionale care oricum este dedicată mai mult experților decât nouă, oamenilor de rând. Ultimul obiectiv din strategie, poate ar fi fost mai firesc să fie primul, ca să știm cum ne raportăm noi ca țară la UE, este crearea și promovarea profilului de țară, adică crearea unui brand România. Astfel, vor fi identificate avantajele competitive ale României, precum și construirea unei imagini pozitive, bazată pe particularitățile naționale. Printre avantajele competitive detectate de liberalii strategi se numără: agricultura ecologică, industria IT, industria vinului, turismul, artizanatul, industria de mobilă, industria farmaceutică naturistă. Printre elementele care pot curăța imaginea de țară a României și adăuga plusvaloare Europei au fost identificate următoarele: cultura, calitatea și calificarea capitalului uman, sportul de performanță, contribuția la securitatea națională și la promovarea valorilor democratice și economiei de piață în spațiul de vecinătate imediată etc.

Sintetic acestea ar fi direcțiile în care Guvernul – responsabil de politica după care vom juca în Uniune – vrea să evoluăm. Ce va rămâne din această strategie, după consultarea cu liderii partidelor parlamentare, vă vom anunța săptămâna viitoare.

“Personal nu m-am preocupat în special de această problemă deoarece consider că nu e moral în cadrul unui partid să vorbești fără să fi întrebat, acest lucru fiind o dovadă de indisciplină. La ce m-am gândit în legătură cu strategia de post-aderare pentru Mureș se referă la lipsa proiectelor europene pentru dezvoltarea infrastructurii județului care a dus până la momentul actual la pierderea a peste 40 miliarde lei vechi. Acesta este punctul în care o strategie de post-aderare va trebui îmbunătățită”, Adrian Moisoiu, deputat PRM de Mureș

“Se lucrează într-o comisie care se va întâlni mâine la Cluj pentru a finaliza opinia UDMR. Până acum am primit mai multe sugestii și am transmis acest text mai multor colegi care au putut să-și aducă contribuția la acest document. Eu cred că mai ușor ar fi să aducem propuneri de modificare sau completare a acestei strategii, dar sunt și păreri că ar trebui să facem și o strategie aparte. Proiectul pe care primul ministru l-a prezentat partidelor este în ordine, dar este extrem de general. Problema este că și timpul a fost foarte scurt, deoarece trebuie să finalizăm până miercuri acest document, și în limita lui vom vedea ceea ce este de făcut”, Marko Bela, președintele UDMR

“Din cauza faptului că PC Mureș nu are un reprezentant la nivel central în conducerea partidului vocea noastră nu se face auzită în acest tip de probleme. În schimb noi vom avea o propunere vizavi de planul de dezvoltare a județului Mureș după aderarea la UE. În ianuarie vrem să elaborăm o strategie de postaderare pentru județul nostru care să vină din partea PC”, Dinu Socotar, consilier județean PC

“În momentul de față există niște dezacorduri între ceea ce trebuie făcut în termeni reali după aderarea noastră în ideea de a ne integra cât mai repede și ceea ce gândesc cei ce se află în momentul de față la putere. Acest program, ca și programul de guvernare, este făcut la nivel național, organizațiile județene neavând un cuvânt de spus în această problemă”, Ovidiu Natea, președintele PSD Mureș

Reuniune

Liderii partidelor parlamentare sunt invitați să participe miercuri, 17 ianuarie, la o reuniune, pentru a discuta despre strategia României pentru perioada postaderare. Proiectul strategiei pentru perioada postaderare, elaborat la nivelul guvernului, a fost transmis liderilor partidelor parlamentare pentru analiză pe 20 decembrie 2006.

Ligia VORO

Ionel ALBU