Bătălia pentru manipulare
Un membru al Guvernului României a obținut, printr-o fundație, o sponsorizare de 1,2 milioane euro de la Guvernul Ungariei.
Într-o lume în care comunicarea este de o importanță vitală, crearea unei televiziuni și apoi controlul asupra sa este un factor esențial în dirijarea maselor. Iar UDMR este conștientă de acest lucru.
De asemenea, de acest lucru este conștient și Guvernul Ungariei. Mai departe, este absolut normal ca executivul de la Budapesta să doneze sume considerabile de bani pentru a demara proiecte de ajutor pentru comunitatea maghiară din Ardeal, inclusiv pentru a înființa o televiziune maghiară.
Până aici toate bune și frumoase. Numai că, în momentul în care forinții ajung în România printr-o serie de fundații înființate peste nopate, lucrurile se complică. Iar în momentul în care președinții fundațiilor respective sunt miniștri ai Guvernului României, lucrurile devin îngrijorătoare.
În fond, un ministru român reprezintă toți românii, indiferent de naționalitate. Și atunci, normal, de ce să beneficieze doar unii de fonduri obținute printr-un insistent lobby, făcut cu ajutorul unor privilegii specifice unui ministru și din postura de ministru român, funcție plătită din banii tuturor contribuabililor români, în care ministrul a ajuns în urma votului a milioane de români?
În cele ce urmează, GAZETA prezintă povestea a aproape 400 de milioane de forinți, ajunși în România prin intermediul a două fundații, conduse de un ministru român.
Bani de care va beneficia doar o anumită naționalitate și nicidecum toți cei pe care ministrul ar trebui să-i reprezinte.
Televiziunea maghiarilor
La începutul anului 2004, în luna februarie mai precis, zvonurile privind înființarea unei televiziuni maghiare independente în Transilvania, cu sediul la Târgu Mureș, au început să prindă contur.
Postul urma să fie finanțat de Guvernul Ungariei, iar pentru administrarea postului s-a înființat o fundație, care poartă numele unui cineast maghiar, Janovics Jeno (1872-1945).
Membrii fondatori ai fundației sunt: Csep Sandor – scriitor, Galfalvi Zsolt – scriitor, Gasparik Attila – actor, Marko Bela – scriitor și președinte al UDMR și Takacs Csaba – inginer și președinte executiv al UDMR. Conducerea Fundației “Janovics Jeno” urma să fie asigurată de un Consiliu de Administrație compus din 13 membri.
Președinte al Consiliului de Administrație al fundației a fost ales Nagy Zsolt, la vremea respectivă un anonim, care mai era însă președinte și al Fundației Progress. Decizia Guvernului Ungariei de a înființa o televiziune maghiară independentă în Transilvania a fost salutată și de episcopii maghiari din Transilvania.
Mai departe, în luna februarie a anului 2004, Executivul ungar a anunțat că va aloca 1,2 milioane euro (300 milioane forinți, adică 45 de miliarde de lei vechi) pentru televiziunea maghiarilor din Transilvania (TMT). Fondurile nu au fost însă deblocate atunci.
Apoi, în luna aprilie a aceluiași an, postul Duna TV anunța ca va susține înființarea noii televiziuni, iar postul TV public din Ungaria anunța același lucru, afirmând că este de acord chiar cu retransmiterea programelor TMT pe frecvența sa.
Postul de televiziune urma să fie cu transmitere prin satelit, să fie recepționat atât în județele din Transilvania, cât și în străinătate, să fie subtitrat în limba româna și să aibă și emisiuni în limba română. Sediul noii televiziuni urma să fie la Târgu Mureș.
După toată această emulație se credea că TMT va emite cel târziu în toamna anului 2004.
UDMR, fără zestre
Dar supriză! Liniște totală din partea Executivului ungar, banii nefiind deblocați. O explicație poate fi și faptul că în vara lui 2004, în România, UDMR s-a retras de la guvernare. Astfel, Executivul Ungar nu mai avea absolut nici un interes în a investi 1,2 milioane euro în TMT.
Pentru că, să o recunoaștem, probabil că Guvernul maghiar nu aruncă pe geam 300 milioane forinți doar de dragul maghiarilor din Transilvania. Astfel, în toamna anului 2004, TMT nu emitea încă, iar planurile de înființare a televiziunii erau în același stadiu ca și în primăvara lui 2004 – adică incipient.
Sponsorul Nagy
A urmat iarna lui 2004, când Alianța DA a câștigat alegerile prezidențiale și a reușit apoi crearea unei coaliții guvernamentale. Anonimul Nagy Zsolt a fost numit în funcția de ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, un minister strategic, având în vedere faptul că, în prezent, informația înseamnă putere.
Mai mult, Marko Bela a devenit ministru secretar de stat pentru coordonarea activităților din domeniile culturii, învățământului și integrării europene. Anonimul Nagy Zsolt – șeful campaniei de la UDMR – a început să devină cunoscut.
Imediat după alegeri, s-a aflat că Fundația Progress, al cărei președinte este Nagy, a fost unul din principalii sponsori ai UDMR, “biata” fundație contribuind la bunăstarea partidului cu suma de 882 milioane lei. Fundația Progress are aceeași adresă cu sediul UDMR Cluj, adică strada Republicii nr. 60.
Ai putere, ai zestre
Imediat după ce UDMR a obținut postul de secretar de stat și portofoliul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Guvernul ungar a devenit interesat de ceea ce noul ministru putea oferi.
Și nu vă gândiți aici la lucruri necurate, ci pur și simplu la memorandumuri și protocoale avantajoase. Astfel, Nagy Zsolt și-a început odiseea cu Executivul ungar. Pentru Nagy Zsolt, relația cu Ungaria a reprezentat un punct foarte important în activitatea desfășurată din fotoliul de ministru al comunicațiilor.
Deși a fost activ pe plan internațional, participând la diferite evenimente, inclusiv întruniri europene la nivel înalt, dezvoltarea colaborării cu autoritățile maghiare a fost una dintre activitățile prefereate.
Ministrul Nagy s-a întâlnit, astfel, de multe ori cu omologul său maghiar, Kovacs Kalman, sau cu Ferenc Gyurcsany, prim-ministrul Ungariei. De altfel, Nagy este cunoscut ca fiind un apropiat al lui Peter Medgyessy, fostul premier al Ungariei, până în august 2004.
Lobby pe bani românești
Afinitatea lui Nagy față de Executivul ungar poate fi explicată din două direcții: una – lobby-ul constant al ministrului român pe lângă guvernul de la Budapesta pentru obținerea de fonduri, în vederea lansării televiziunii maghiarilor și pentru alte programe destinate maghiarilor; a doua – interesul Budapestei vizavi de unele sectoare strategice, precum departamentul informațiilor clasificate din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, condus de Nagy.
Contactele lui Nagy cu executivul de la Budapesta s-au concretizat într-o serie de parteneriate bilaterale, cel mai important fiind Memorandumul de cooperare și de înțelegere în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor cu autoritățile ungare, semnat de cele două părți în luna februarie a anului trecut.
Aceasta a fost și prima mare realizare a lui Nagy. Memorandumul își propune înființarea unui Portal comun româno-maghiar, aprofundarea și lărgirea programului de integrare în societatea informațională a minorităților naționale, elaborarea și realizarea de proiecte comune menite să contribuie la dezvoltarea societății informaționale, realizarea unor proiecte care să faciliteze dezvoltarea societății informaționale locale, prin activitatea coordonată a minorității maghiare din România, a minorității române din Ungaria, precum și a Guvernelor României și Ungariei, acordarea unei atenții sporite pentru dezvoltarea societății informaționale a minorităților din România și Ungaria, care trăiesc în diaspora și în condiții defavorizate, precum și a persoanelor cu dizabilități.
Cât despre sursele de finanațare ale acestui memorandum, semnat pe patru ani, nu se știe nimic: “Desfășurarea de activități de cooperare în conformitate cu prezentul memorandum va fi condiționată de existența resurselor de finanțare, precum și a altor resurse. Costurile activităților de cooperare vor fi suportate într-o modalitate ce va fi ulterior convenită”.
Memorandum pentru ei
Și totuși, în baza acestui memorandum, pe parcursul anului trecut au fost înființate aproape 100 de puncte de acces la Internet “e-Transilvania”, în județele cu minoritate maghiară. De fondurile necesare acestui proiect a beneficiat Fundația Progress, al cărei președinte este ministrul Nagy Zsolt.
Proiectul a fost derulat în parteneriat cu o fundație maghiară, “Puskas Tivadar”. Prin puncte de acces la Internet “e-Transilvania” se înțelege încăperi dotate cu câte un calculator performant, conectat la Internet. Persoanele juridice care doreau să beneficieze de acest program, în sensul amenajării punctelor, erau obligate să pună la vedere sigla Fundației Progress.
Sosesc banii
Lucrurile au culminat apoi cu ședința comună a guvernelor României și Ungariei. Se pare că acest episod a dus apoi la deblocarea celor 1,2 milioane euro de către Executivul Ungariei. Numai că, surpriză. Nagy a început să strâmbe din nas, afirmând că banii respectivi nu sunt de ajuns pentru demararea televiziunii maghiare din Transilvania.
Potrivit lui Nagy Zsolt, proiectul are nevoie de o investiție inițială de 4-5 milioane de euro. În acest sens, la finele anului trecut, la Cluj Napoca, a avut loc o întrunire a conducerii fundației “Janovics Jeno”.
Marko Bela, președinte UDMR și membru fondator al Fundației “Janovics Jeno”, a avansat ideea ca suma de 1,2 milioane de euro să fie folosită în alte scopuri, mai precis pentru dezvoltarea proiectelor locale deja existente, adică a televiziunilor locale din Transilvania.
Gâlceava
Dilema de se a continua demersurile pentru proiectul televiziunii maghiare din Transilvania sau de a se sprijini, din suma deja primită, proiectele locale deja existente a stârnit dispute aprinse chiar în cadrul fundației. Astfel, Csep Sandor, unul din membrii fondatori, a afirmat că ideea avansată de Marko și Nagy este total greșită, cele 1,2 milioane de euro fiind alocate de Executivul ungar cu o destinație precisă – televiziunea maghiarilor din Transilvania, iar această destinație nu poate fi schimbată din mers.
Mai mult, Csep l-a acuzat pe ministrul Nagy Zsolt că mandatul acestuia ca președinte al fundației a expirat și, în atari condiții, dorința sa de a sprijini televiziunile locale este nulă și neavenită. În replică, ministrul a declarat că nu îl interesează ce crede Csep și că funcția sa de președinte al fundației este perfect legală.
De asemenea, împotriva lui Nagy s-a ridicat și Consiliul director al Asociației Ziariștilor Maghiari din România (AZMR). Aceștia cataloghează drept o “ocolire a procedurilor democratice” solicitarea adresată Guvernului ungar de către Nagy Zsolt, prin care ei cer schimbarea destinației fondurilor alocate pentru înființarea TMT.
AZMR consideră că maghiarii din Transilvania au nevoie de o televiziune independentă, iar dacă acum se renunță la lupta pentru realizarea acestui obiectiv, nu se știe când va putea el fi reluat.
De asemenea, AZMR susține că proiectul îi aparține în totalitate și nu fundației “Janovics”. Ministrul Nagy Zsolt a contracarat, spunând că tema nu are substanță până când partea ungară nu se va pronunța în ceea ce privește solicitarea de schimbare a destinației banilor.
Iată, așadar, epopeea lui Nagy Zsolt, ministrul român care, pe banul public al contribuabilului român (indiferent de naționalitate), a reușit să stoarcă Executivului ungar suma de 1,2 milioane euro, sumă ce va fi folosită strict în scopul satisfacerii unei cerințe doar a unei părți, minoritare, din masa de contribuabili.
Întrebări fără răspuns
Jongleriile cu fundații ale lui Zsolt rămân un mister. Cum de un ministru poate fi președintele a două fundații, dintre care una beneficiază de fonduri din Ungaria și pune în practică acorduri stabilite de același ministru, iar cealaltă gestionează peste un milion de dolari – bani acordați de Executivul ungar – și intenționează să gestioneze și o televiziune independentă a maghiarilor, rămân întrebări la care se așteaptă un răspuns.
Din păcate, în ciuda insistențelor noastre, ministrul Nagy Zsolt nu a răspuns la repetatele noastre apeluri.
O armă mediatică?
“Înființarea televiziunii e importantă, nu atât pentru UDMR, cât pentru comunitatea maghiară și pentru viața culturală a acesteia”, a mărturist Takacs Csaba, președintele executiv al UDMR și membru fondator al fundației Jancovics Jeno. Indiscutabil, necesitatea înființării unei televiziuni maghiare ține și de aspectul cultural al comunității.
Lăsând la o parte faptul că banii pentru acest obiectiv, care se adresează preponderent maghiarilor, au fost obținuți de un ministru român de la Executivul ungar, televiziunea maghiară din Transilvania (TMT) ar putea deveni extrem de ușor o armă mediatică.
TMT ar putea influența decisiv minoritatea maghiară într-o campanie electorală. Și nu atât în a vota UDMR, cât în a vota sau a nu vota un alt partid sau un candidat la președinție.
Mai mult, TMT ar putea fi utilizat ca o rampă de prezentare și lansare a unor idei mai mult sau mai puțin naționaliste sau pur și simplu pentru campanie electorală.
Prin înființarea TMT, UDMR încearcă și rezolvarea unor probleme interne acute din cadrul comunității maghiare din Transilvania. Se știe faptul că Uniunea Civică Maghiară (UCM) a criticat în termeni duri UDMR pentru că nu întreprinde destule eforturi pentru comunitatea maghiară.
De asemenea, UCM a acuzat UDMR că s-a îndepărtat de la idealurile maghiarilor, în ultima perioadă fiind mai preocupată de “ciolan” decât de problemele celor care i-au propulsat în Parlament. Odată lansată la apă, TMT ar fi obiectul pe care UDMR l-ar putea arunca în față ori de câte ori ar fi criticată de UCM.
Memoranda ONAC
Mihai PETEAN
