Credittanstallt investeste in Drumul de fier
Pentru a patrunde masiv in economia Transilvaniei in scopul de a exploata cat mai intens si eficient resursele pe care le poseda aceasta provincie, capitalul austriac avea o nevoie imperioasa de modernizare a transporturilor. In acest context se inscrie si construirea primei cai ferate din Transilvania, lucrare impresionanta pentru acele vremuri si careia oamenii locului ii spuneau simplu “Drumul de fier”.
Inca din 1848, Szechenyi Istvan, ministrul comunicatiilor in guvernul Kossuth punea problema construirii unei cai ferate in Transilvania avand ca statie de plecare Arad. Dupa infrangerea revolutiei, ideea lui Szechenyi a fost realuata, dar intr-un nou cadru politic impus de monarhia austriaca invingatoare. Banca preferata a fost una austriaca, Credittanstallt.
Traficul de influenta
Banca austriaca Credittanstallt se bucura de un bun renume, dar cei care – deloc dezintersati – au impus-o la final pentru finantarea proiectului, au fost printul Maximilian, fratele imparatului Franz Josef, printul Egon Furstenberg, contele Otto Chotek si – cum altfel? – baronii evrei Louis si Moritz Haber. Cu un capital de 141.000 de florini pusi la dispozitie cu generozitate de Creditanstallt, cei 5 au creat “Societatea anonima de mine si furnale din Brasov”, societate care urma sa se ocupe cu realizarea proiectului de constructie al caii ferate. Inainte de a incepe insa proiectul de constructie al caii ferate, cei 5 au hotarat sa investeasca o parte din aceasta suma in cercetarea potentialului carbonifer al Vaii Jiului, mai précis al zonelor Petrila, Petrosani si Livezeni. Rezultatele fiind fructuoase s-a convenit ca pe langa linia principala care urma sa lege Arad de Vintu de Jos si de Alba Iulia sa se construiasca si o linie secundara – Simeria – Petrosani – racordata la cea principala si care urma sa valorifice potentialul carbonifer al Vaii. Calea ferata principala urma sa plece de la Arad, iar la final sa ajunga la Brasov, legatura cu Romania facandu-se prin Intorsura Buzaului.
Prima greva
la caile ferate din Transilvania
“Societatea anonima de mine si furnale din Brasov” a inceput construirea caii ferate Arad – Vintu de Jos – Alba Iulia pe data de 10 august 1865 urmand ca pe parcursul lucrarilor sa realizeze si derivatia Simeria – Petrosani, lucru care insa din variate motive nu s-a intamplat asa cum fusese preconizat. Desi nu au lipsit problemele legate in primul rand de configuratia terenului, pe data de 22 decembrie, cu un mare fast a fost data in folosinta linia Arad – Vintu de Jos – Alba Iulia. Inceputa in primavara anului 1868, constructia derivatiei Simeria – Petrosani a fost si ea terminata doi ani mai tarziu, mai précis pe data de 28 august 1870, dar cu mari greutati. Societatea angajase la constructia de cai ferate muncitori italieni calificati si cu experienta in domeniu, dar si un numar mai mic de muncitori localnici. In martie 1868, muncitorii italieni care lucrau la constructia derivatiei Simeria – Petrosani au intrat in greva refuzand sa mai lucreze pana cand nu le vor fi marite salariile. Cu acestia s-au solidarizat si muncitorii autohtoni. Doua companii de jandarmi au fost trimise de urgenta impotriva lor reusind prin forta si intimidare sa-i determine pe muncitori sa reia lucrul.
Nicolae BALINT
