Campioni neîncoronati: azi, Adolf Andersen

Adolf Andersen s-a nascut în Breslau, actualmente Wroclaw, Polonia, la 6 iulie 1818. La vârsta de 9 ani, tatal sau l-a învatat sa joace sah. A studiat matematica si filozofie la Universitatea din Breslau, dupa care a lucrat ca profesor de matematica la un liceu. Prin publicarea în anul 1842 a unei carti intitulata „Logica problemelor de sah”, carte ce dovedeste o mare capacitate imaginativa, dobândeste o mare notorietate. Din 1846, a lucrat la publicatia „Ziarul de sah”. În 1848 a disputat un meci de 11 partide, terminat la egalitate 5 – 5 (+5, -5), a 11-a partida nemaidisputându-se de comun acord, cu unul dintre cei mai buni jucatori ai epocii, Daniel Harwitz.

În 1851 este invitat la turneul de la Londra, considerat primul camionat mondial neoficial de sah, invitatie pe care o refuza într-o prima faza deoarece, costul calatoriei depasea posibilitatile lui materiale. Ulterior, englezul Howard Staunton îi face o oferta generoasa pentru a putea participa. Anderssen accepta si reuseste în ciuda faptului ca era cotat mai jos decât ceilalti participanti sa câstige turneul. O partida jucata împotriva lui Lionel Kieseritzki, prin spectaculozitatea sa datorata combinatiei concepute de Anderssen, prin care acesta a sacrificat un nebun, doua turnuri si dama pentru a da mat cu nebunul ramas, a fost declarata „Partida nemuritoare”. Astfel, în urma acestui turneu, profesorul de 33 de ani, cu ochi scaparatori si zâmbet permanent, este pe drept considerat , din pacate neoficial, primul campion al lumii la sah.

Turneul International de la Londra din 1851 jucat la Institutul Politehnic din Cavendish la Expozitia Universala, a provocat o amaraciune de nedescris în sufletele englezilor, care nu au vrut sa recunoasca meritele maestrului german, cautând diverse motive, printre care faptul ca Anderssen gândea prea mult la fiecare mutare, prelungind câte o partida si la 20 de ore de joc…

Astfel, a aparut necesitatea gasirii modalitatii tehnice de limitare a timpului de gândire. Ca urmare, în 1861, se introduc clepsidre cu nisip, care se întorceau la fiecare mutare, un jucator având dreptul sa gândeasca doar atâta timp cât nisip era în clepsidra sa.

În primavara anului 1858, soseste în Europa un tânar de 20 de ani, cel mai bun jucator de peste ocean, Paul Morphy. Anderssen se grabeste sa vina la Paris pentru a-l înfrunta. Pierde meciul cu 3-8 (-2, +7, =2) si recunoaste superioritatea învingatorului. Dar Paul Morphy ramâne în Europa doar pâna în aprilie 1859, când neînvins, se întoarce la New York, unde abandoneaza viata competitionala. Astfel, în 1862, cu ocazia organizarii Expozitiei internationale la Londra, are loc al II-lea turneu international de sah. Cu 11 partide câstigate si o singura înfrângere, Anderssen câstiga turneul si din nou este considerat campion mondial.

O noua stea se ridica la orizont: este reprezentantul Austriei, Wilhelm Steinitz, care în iulie-august 1866 disputa un meci cu Anderssen. Câstiga Steinitz cu 8-6 (+8, -6, =0). Prin aceasta victorie, Steinitz este considerat campion neoficial. În ciuda faptului ca în urmatorii ani Andersen reuseste sa câstige în 1870 turneul de la la Baden-Baden si sa-l învinga pe Steinitz de doua ori, Steinitz este considerat în continuare cel mai bun. Karl Ernst Adolf Anderssen se stinge din viata în orasul sau natal, la 3 martie 1879.

Wilhelm Steinitz, cel ce avea sa devina primul campion mondial oficial, l-a caracterizat prin cuvintele: „A fost cel mai mare maestru al tuturor vremurilor. Stilul sau stralucitor, frumusetea combinatiilor, profunzimea ideilor erau încântatoare…”

Pe saptamâna viitoare!

Adrian MOISOIU

Prezint în continuare, atât „Partida nemuritoare”, cât si o alta partida a lui Anderssen, jucata împotriva lui Dufresnes în 1852 la Berlin, care a lasat o impresie formidabila, fiind cunoscuta sub numele de „Partida vesnic verde”.

Partida nemuritoare: Anderssen – Kieseritzky: Gambitul regelui acceptat: 1. e4, e5 2. f4, exf4 3. Nc4, Dh4+ 4. Rf1, b5 5. Nxb5, Cf6 6. Cf3, Dh6 7. d3, Ch5 8. Ch4, Dg5 9. Cf5, c6 10. g4, Cf6 11. Tg1!, cxb5 12. h4, Dg6 13. h5, Dg5 14. Df3, Cg8 15. Nxf4, Df6 16. Cc3, Nc5 17. Cd5, Dxb2 18. Nd6!!, Nxg1 19. e5!, Dxa1+ 20. Re2, Ca6 21. Cxg7+, Rd8 22. Df6+!, Cxf6 23. Ne7xmat!

Partida vesnic verde: Anderssen – Dufresne: Gambitul Evans: 1. e4, e5 2. Cf3, Cc6 3. Nc4, Nc5 4. b4, Nxb4 5. c3, Na5 6. d4, exd4 7. 0-0, d3 8. Db3, Df6 9. e5, Dg6 10. Te1, Cge7 11. Na3, b5 12. Dxb5, Tb8 13. Da4, Nb6 14. Cbd2, Nb7? 15. Ce4, Df5 16. Nxd3, Dh5 17. Cf6+, gxf6 18. exf6, Tg8 19. Tad1, Dxf3 20. Txe7+!, Cxe7 21. Dxd7+!!, Rxd7 22. Nf5+!!, Re8 23. Nd7+, Rf8 24. N:e7xmat.

Problema propusa pentru acest sfârsit de saptamâna este:

Problema nr. 9: mat în doua mutari

Alb: Ra6, Db6, Te4, Th5, Nb2, Nf7, Ch7, pp.b3, e3, f3 (10 piese)

Negru: Rd5, Te6, Nf5, Ng5, Ca7, Cg6, pp.a3, d7, f4 (9 piese)

Cititorii sunt rugati sa trimita în decurs de o saptamâna solutia la redactie, urmând ca ulterior sa publicam rezolvarea corecta si numele rezolvitorilor.

Solutia problemei nr. 6: mat în doua mutari

Alb: Ra4, Da1, Nc8, Ca3, Cd5 (5 piese)

Negru: Ra6, Na8, Cb7, pp.c5,c6 (5 piese)

Cheia este:1. Ca3-b5 cu amenintarea 2. Rb3. Daca 1….,c4 2. Rb4xmat.