Marketingul “Multimplicar”

Pe scurt înseamnă să te scuturi de costum și să mai încerci din când în când și niște pantofi sport, o cămașă cu picățele și… o gură de apă plată.

Înainte să vorbim de branding trebuie să existe marketing. Între aceste două există o relație foarte strânsă pe care mai toți o propovăduiesc.

De fapt trebuia să încep altfel.

Nici o companie “normală” la cap nu poate să se dezvolte fără o strategie de branding. La noi însă, toți cred că fără marketing nu poți exista. Ceea ce e adevărat. Nu vreau să spun că brandingul este mai șmecher sau mai deștept. Nici măcar nu e vorba de așa ceva. Brandingul e o evoluție. De la a mânca cu mâna la a folosi furculița, de la a umbla în opinci la a avea încălțăminte confortabilă ergonomică.

Marketingul face compania să existe.

Brandingul face compania să evolueze. Înspre ce? Fiecare cu șapca lui.

Apropos de branding. Citeam recent un articol în care autorul făcea următoarea afirmație: “agenția noastră oferă un pachet de branding”. Din păcate e ca și cum ai spune ca îmi dai o galeată de gaz de la Electrica.

Brandingul nu îl fac eu, ca și agenție. Îl facem împreună. Fără implicarea clientului în foarte multe schimbări interne și fără aportul lui la investiția promovării mesajelor de comunicare nu vorbim de branding decât în momentul în care plopul face kiwi.

De fapt, și termenul “facem branding” nu e corect. Facem strategii de branding e mai corect. Implementăm acțiuni de branding. Dar de “făcut”… nu prea e cazul. O agenție de branding sau de publicitate, cum doriți, trebuie să fie măcar de 5 ani pe piață ca să poată spune că a “făcut” un brand. Respectiv, că a participat la consolidarea unui brand. Pentru că de atât ai nevoie ca să găsești un client la care să îi începi un astfel de proiect.

Domnul sau doamna de mai sus făcea confuzie între identitate corporatistă și identitatea de brand. Și pentru că sună mai pompos “Dom’le îți fac un brand și nu un logo, că noi suntem mai șmecheri” a folosit o astfel de sintagmă. Așadar, identitatea corporatistă e treaba aceea cu logo, design de corporație, design de colaterale, de “stationaries”, iar identitatea de brand e cu totul altceva… nici măcar nu e vizuală. În cel mai bun caz e un cuvânt, o afirmație sau o emoție.

Revenind și la marketing.

Există un stadiu în acest domeniu, pe care l-am remarcat cu plăcere și cu oarecare ciudă, în care companiile nu au nici un chef de branding dar care simt că nu e suficient marketingul. L-am numit “marketing multimplicar”. Probabil că există un termen științific prin cine știe ce manuale dar eu nu am găsit și deci am inventat un termen care mi se pare relevant.

Marketingul în general se reduce (“bagatelizând” evident) la: broșuri, prezentări PowerPoint, fluturași, site, cărți de vizită, un banner, o macheta de presă, o măslină la un eveniment, o etichetă și multe altele. Fiți convinși.

Marketingul “multimplicar” completează toate cele de mai sus cu lucruri mai interesante inclusiv pentru manager (care altfel ar muri de plictiseală): un microsite, o sponsorizare deșteaptă, un networking superficial de companie, un mic blog, un studiu de piață micuț, plus acea intercalare cu celelalte departamente (vă povesteam în urma cu două ediții).

Plăcerea remarcării acestui stadiu de pseudo branding este că tot e ceva. Chiar daca nu beneficiază de vreun suport specializat, compania dă semne de evoluție. Mai avem și noi membri în familie care desfac tot televizorul și își bagă șurubelnița peste tot deși habar nu au ce fac. Dar… există și situații în care repară televizorul. Nu trebuie să fii electrician să schimbi un bec, nici tâmplar să bați un cui în perete; nu e însă indicat să instalezi o priză cu împământare sau să îți repari singur calculatorul.

Așa și cu marketingul “multimplicar”. Se implică în multe, pe mai multe nivele dar… e bine că se implică.

Îmi este ciudă că există astfel de abordări ale brandingului pentru că, de fapt sunt o amânare inutilă a inevitabilului. Procesul de branding trebuie să existe chiar și acolo unde impresia e că există o nevoie limitată de marketing și atât. Firmele de construcții de exemplu. Asta cred. Companiile de servicii financiare, asigurări, contabili. Există companii care cred că e deajuns să te recomande talentul și faptul că faci lucruri de calitate.

Ce «client care»? Ce mesaje de comunicare? Ce PR?

Adevărul este că toate sună pompos. Și brandingul și Corporate Social Responsability și altele, dar de fapt totul e foarte simplu. Totul ține de bun simț și logică. Așa îmi place să cred și, sincer, așa cred că și este.

Un contabil, își sună clientul lunea să îl intrebe dacă totul e ok? Un nene din acela care instalează calculatoare în cartier, sună după o săptămână să își întrebe clientul dacă totul e ok? “Bună ziua, v-am instalat Windows-ul săptămâna trecută, funcționează? Aveți ceva probleme? Ați uitat să îmi spuneți să vă mai instalez ceva?” Care firmă de asigurare îmi trimite felicitare de ziua mea? Care frizerie îmi cere să completez un chestionar de satisfacție?

Păi nu e simplu?

Fiți creativi, în fiecare zi!

Dragoș Alexa este autorul Cărții cu secrete de marketing, publicitate și design grafic (www.carteacusecrete.ro). A gestionat campanii naționale sau locale cum ar fi „Zânul Olandez – pensia BT Aegon” (director de marketing) sau Polus – Servus cu toată lumea! (director de creație, strategie și mediaplanning). În prezent este managing partner al agenției de creație și strategii publicitare Creatica, agenție în portofoliul căreia se simt bine: Naturlact, Symbeauty, Safe Invest România, Autospa, Conacul Archia.

Ziarul de Mures te invită să ne scrii pe adresa redactia@ziaruldemures.ro despre problemele și întrebările tale din domeniul marketing-ului, publicității sau brandingului. Îți vom oferi soluțiile sau posibilele rezolvări ale echipei noastre de specialiști pentru fiecare caz în parte. Cele mai interesante situații vor fi publicate iar protagoniștii acestora, vor primi cadou Cartea cu Secrete, scrisă de Dragoș Alexa.

Dragoș Alexa