Cândva mândru stadion, acum rușinea județului

Dacă în anii 70-80 târgumureșeni se puteau mândri cu Stadionul Municipal, acum vorbesc cu jenă despre această construcție. Deși se poate presupune și de la distanță în ce stare se află arena sportivă, o plimbare prin incinta stadionului este un fel de aventură în casa groazei. Cuvintele sunt prea sărace pentru a descrie imaginile apocaliptice, dezolante, din vestiare sau de la grupurile sanitare. Și totuși…
Cele mai grețoase și grotești imagini sunt la WC-uri. Pereții sunt mizerabili, pardoseala e plină de fecale, iar mirosul îl eclipsează și pe cel mai puturos sconcs din lume. În vestiare scaunele pe care se odihneau, triști uneori, sau fericiți alteori, fotbaliști precum Boloni, Ispir, Hajnal, Both sau Fazakacs, acum sunt trântite pe jos, iar podeaua e plină de mizerii: hârtii, pungi, flacoane din plastic. Din instalațiile de apă de la dușuri nu a mai rămas nimic, iar faianța murdară, mai acoperă doar parțial pereții. Ici, colo vezi câte o ușă spartă, iar dintr-o fostă saună a rămas doar un maldăr de scânduri. Peste tot, ca un lait-motiv, se văd pete de la apa infiltrată prin acoperiș și prin pereți.
Afară lucrurile par mult mai bune, dar nu sunt. Gazonul, invidiat pe vremuri de antrenorii și jucătorii multor echipe adverse, a ajuns un fel de arătură de oraș. Din mândrețea de suprafață de joc de acum 20 de ani nu a mai rămas nimic. Nici tribunele nu se simt mai bine, deoarece gradenele au rămas de mult fără bănci, iar apa se infiltrează prin crăpăturile care au apărut în mai multe locuri. Nu peste mulți ani am putea asista la prăbușirea arenei, care timp de 40 de ani a fost cel mai important edificiu de sport din Târgu Mureș.
Cine e de vină?
Degradarea Stadionului a început după 1989, când prăbușirea regimului comunist a adus schimbări majore în politica de finanțare a bazelor sportive. Stadionul a rămas în proprietatea Ministerului Tineretului și Sportului, acum Agenția Națională de Sport.
De la an la an, arena a devenit o povară tot mai grea pentru Clubul Sportiv Mureșul, reprezentantul ministerului în județ (administratorul bazei sportive), deoarece în ultimii ani banii veniți de la București abia au acoperit costurile necesare salariilor. Cei de la minister au spus mereu că nu au bani pentru investiții.
Poate că o soluție ar fi preluarea Stadionului Municipal de către Primărie, însă aici e o poveste misterioasă. Când MTS a vrut să dea stadionul, Primăria nu a avut chef să-l ia. Când Primăria s-a oferit să-l ia, cei de la ANS nu au mai vrut să-l dea. Acum cei de la Primăria Târgu Mureș spun că au făcut toate demersurile pentru a primi în administrare stadionul, însă cine știe cum stau, de fapt, lucrurile. 
Cele 10 miliarde obținute din rezerva bugetară a Guvernului au fost redirecționate către patinoar, astfel că Stadionul Municipal a rămas iarăși de izbeliște și de rușinea lumii.

Stadionul Municipal a fost construit în anii ’60. Oficial banii au venit de la Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport, un fel de Ministerul Sportului al acelor vremuri, însă orașul a sprijinit substanțial ridicarea arenei sportive. Zeci de societăți de construcții din județ și sute de mureșeni au muncit la acest obiectiv. Lucrările au durat aproximativ 3 ani de zile, timp în care au fost ridicate tribunele și peluzele, cu o capacitate totală  de 12.500 de locuri. Sub tribuna a I au fost amenajate 3 săli de sport, dintre care una era destinată atletismului. Timp de aproape 30 de ani, stadionul a fost bine întreținut.