Caracatița spionajului chinez

China comunistã a pus la punct un sistem mondial de spionaj fãrã precedent în istorie. Intitulat “o mie de fire de nisip”, sistemul se bazeazã pe eforturile a milioane de turiști, studenți sau oameni de afaceri chinezi care, asemenea unor furnici fãrã astâmpãr, culeg informații din toate colțurile lumii pentru regimul de la Beijing. Evantaiul activitãților efectuate de iscoade, care sunt stimulate financiar sau supuse șantajului, este extrem de larg: de la furtul de tehnologie secretã pânã la monitorizarea “elementelor ostile”.

Senzaționalele detalii despre armata de spioni a Chinei au fost furnizate de Chen Yonglin, fost diplomat la consulatul chinez din Sidney, și Hao Fengjun, ex-membru al “Biroului 610”, un serviciu de securitate publicã de la Beijing. Cei doi au cerut azil politic în Australia în urmã cu câteva luni și au pus la dispoziția autoritãților sute de documente referitoare la activitãțile ilegale ale statului comunist. Dimensiunile aparatului de spionaj chinezesc i-au lãsat cu gura cãscatã pe cei care au studiat materialele secrete.

Spioni de ocazie

Astfel, s-a aflat cã Beijingul folosește trei tipuri de “iscoade”. În prima linie se aflã câteva sute de spioni profesioniști, secondați de un numãr mult mai mare de spioni cu “jumãtate de normã”, semi-profesioniști. Este vorba, de regulã, despre oameni de afaceri dispuși sã obținã, contra cost, informațiile sau materialele pe care le dorește guvernul. Grosul armadei de spioni este format din milioanele de chinezi care locuiesc sau cãlãtoresc în strãinãtate. Înainte de a pleca din țarã la studii sau în interes de serviciu, mulți dintre studenți și afaceriști sunt abordați de oficiali din serviciile de inteligențã. Aceastã categorie de “cercetași” nu este încurajatã sã comitã nimic ilegal, dar oamenilor li se dã de înțeles cã orice informație valoroasã furnizatã la întoarcere, va fi rãsplãtitã cu favoruri din partea guvernului. Oferta este acceptatã, mai ales cã în China comunistã, cu birocrația sa coruptã, asemenea favoruri sunt deseori mai prețioase decât banii. În momentul în care un student revine cu o informație tehnicã importantã, obținutã în sala de curs sau într-un laborator, datele sunt transferate firmelor chineze sau armatei, care nu au pus niciodatã prea mult preț pe respectarea drepturilor de proprietate intelectualã. Interceptarea spionilor de ocazie de cãtre serviciile de contraspionaj este aproape imposibilã, pentru cã marea majoritate a iscoadelor se întorc acasã cu secretele ascunse în propria minte. Cei care reușesc sã aducã materiale speciale în China, primesc recompense bãnești grase. Serviciile de spionaj considerã aceste achiziții strict niște tranzacții comerciale, astfel cã atunci când spionii de ocazie sunt prinși, Beijingul pretinde cã respectivii au acționat pe cont propriu.

Cârtițele din laboratoare

Toatã activitatea veritabilului furnicar de spioni este monitorizatã de aproape 100.000 de lucrãtori ai serviciilor de informații, care lucreazã non-stop pentru a ține urma chinezilor din strãinãtate și a le spune ce ar putea sau ar trebui sã înhațe pentru patria-mamã. Bineînțeles, principala țintã a efortului de spionaj chinezesc sunt Statele Unite. Invazia de iscoade este atât de mare încât un oficial FBI a etichetat recent China drept “cea mai mare amenințare în materie de spionaj la adresa SUA în urmãtorii 10-15 ani”. De altfel, FBI a avertizat cã regimul de la Beijing a pus pe roate, în SUA, 3000 de companii care efectueazã operațiuni secrete, și a acuzat faptul cã mulți dintre turiștii, studenții și oamenii de afaceri chinezi ce viziteazã anual America sosesc cu sarcina de a culege informații. Schimburile academice reprezintã o metodã preferatã pentru a strânge date despre tehnologiile secrete. Regiunile geografice cele mai vizate sunt Silicon Valley, Detroit, centrele de cercetãri din Carolina de Nord și regiunea Pennsylvania-New Jersey, unde se aflã multe companii farmaceutice și de biotehnologie. În ultima vreme, asaltul s-a dat asupra laboratoarelor naționale ale Departamentului de Energie al SUA. Una dintre victime a fost laboratorul Ames, amplasat în campusul Universitãții Statului Iowa, de unde doi studenți chinezi au furat informații despre Terfenol-D, un “material inteligent” utilizat pentru aplicații navale și aerospațiale. Studenții au spart arhiva computerului universitãții și au transmis datele obținute serviciului de spionaj al armatei chineze, care le-a folosit pentru dezvoltarea rachetelor balistice cu capete multiple.

Cruciada anti-Falun Gong

Tentaculele spionajului chinezesc s-au întins și în țara vecinã, Canada, unde pierderile provocate de spionajul industrial practicat de Beijing se ridicã la un miliard de dolari lunar. Aria de interese a regimului comunist nu se rezumã însã numai la aspectul economic. În atenția serviciilor secrete se aflã toți cei suspectați de atitudini ostile fațã de guvernul chinez. Potrivit lui Chen Yonglin, numai în Australia existã peste 1000 de spioni, care contribuie la îndeplinirea principalei sarcini a consulatului chinez de la Sidney – spionarea a cinci “grupãri veninoase” din comunitatea australianã: susținãtorii Tibetului liber, suporterii independenței Taiwanului, uigurii care doresc autonomie în vestul Chinei, militanții pro-democrație și membrii Falun Gong, o mișcare spiritualã bazatã pe o combinație dintre taoism și budism. Practicanții acestei mișcãri, interzisã în China în 1999, se “bucurã” de o atenție specialã din partea regimului de la Beijing. În urmã cu cinci ani, la ordinul fostului președinte Jiang Zemin, a fost înființat “Biroul 610”, un serviciu de securitate destinat exclusiv combaterii Falun Gong în întreaga lume. Hao Fengjun, fost membru al “Biroului 610”, a dezvãluit cã organizația din care a fãcut parte monitorizeazã, aresteazã și persecutã adepții Falun Gong. “Biroul 610” a trimis mii de spioni în țãrile strãine, iar agenții sãi ascultã telefoanele membrilor grupãrii și duc campanii de amenințare și hãrțuire împotriva acestora. Virulența represiunii este atât de mare încât ofițerii serviciului de spionaj chinezesc nu ezitã sã renunțe la masca de bunãvoințã pe care o afișeazã de obicei în fața conaționalilor din strãinãtate: cei care au rude în țarã sunt amenințați cã famiile lor vor avea de suferit dacã nu vor da o mânã de ajutor sarcinilor trasate de guvernului comunist.

Ioan BUTIURCÃ