Cartea, între șoareci și igrasie

Fondurile de carte din bibliotecile municipiilor, orașelor sau comunelor ating cifre alarmante și jenante * Creșterea anuală a colecțiilor trebuie să fie de minim 25 de documente la o mie de locuitori * Casarea cărților nu se mai face de ani de zile, pentru ca fondul de carte să nu scadă * Pentru că sunt scumpe, cărțile tehnice sunt cenușăresele bibliotecilor l Spațiile alocate bibliotecilor sunt improprii * Consiliile Locale alocă fonduri insignifiante, cultura fiind pe ultimele locuri în topul prioritățiilor autorităților * În cele 90 de biblioteci comunale s-au achiziționat, în anul 2004, abia 2.159 de documente * ZIARUL de Mureș face o amplă sinteză a situației critice din bibliotecile județului

Conform Legii 334/2002, bibliotecile publice sunt obligate să își dezvolte periodic colecțiile de documente, prin achiziționarea de titluri din producția editorială curentă. De asemenea, creșterea anuală a colecțiilor din bibliotecile finanțate din fonduri publice trebuie să fie de minimum 25 de documente specifice la 1.000 de locuitori. Teoretic, însă, pentru că situația de fapt a bibliotecilor și fondurilor de carte este alarmantă. Bibliotecile funcționează în spații improprii, în clădiri care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În plus, fondurile alocate de Consiliile Locale sunt o batjocură curată la adresa culturii, prin urmare cărțile au o vechime considerabilă, marea majoritate fiind uzate moral și fizic. Deoarece cărțile tehnice sunt mult prea scumpe pentru puținii bani primiți de la CL, bibliotecile achiziționează tot mai multe cărți de beletristică, mai ieftine și mai siropoase. Lipsa cititorilor reprezintă un alt neajuns, majoritatea fiind elevii și studenții, care apelează la bibliotecă obligați fiind de programa școlară și nu din pasiune pentru carte. Dar mai bine, intrăm direct în pâine.

Cartea Rusă încă face fondul de carte

Fondul de carte al bibliotecii din Luduș este de 60 de mii de volume. În fiecare an se casează mai multe cărți decât se achiziționează. Generozitatea CL a atins anul acesta apogeul nesimțirii. Deocamdată s-au alocat fonduri doar pentru achiziționarea a două enciclopedii, ambele în valoare de 2 milioane de lei, în condițiile în care anul trecut un număr de 5.000 de cărți au fost duse la casat. Pentru ca situația bibliotecii să fie și mai critică, aceasta nu a primit încă un calculator, iar clădirea în care a fost mutată în grabă (încă din 1997), pentru că era să se dărâme – fiind într-o stare avansată de degradare – reprezintă încă o scuză penibilă pentru consilieri pentru a nu aloca fonduri reale, ci doar bani de pușculiță.

La fel de prost stă situația și în Sovata. Aici biblioteca orășenească mai are o filială, în stațiunea Sovata, clădirile datând din 1935. “Fondul de carte e cel vechi, nu am casat nimic de vreo 10 ani. Trebuie să ne debarasăm de vreo 7.000 de volume, multe fiind de la Cartea Rusă, mâncate de șoareci și deteriorate. Funcționăm într-o clădire veche, construită din scândură. Din 2000 ni s-a introdus și gazul, însă clădirea este cu probleme”, a spus Ioan Gherman, responsabilul bibliotecii din stațiunea Sovata. Fondul de carte pentru cele două biblioteci este de 71.469 de documente, iar anul trecut s-au cumpărat doar 877 de cărți. “Beletristica e baza, cărțile de specialitate sunt descoperite, sunt și scumpe și la noi nu se prea cere așa ceva. Știți, suntem și o stațiune… Anul trecut, Primăria ne-a acordat 50 milioane de lei. Am vrea să ne și mutăm din clădire, dar unde?”, se lamentează Szoke Andras, responsabilul Bibliotecii Orășenești din Sovata.

Târnăveni, dezastru perpetuu

Dintre toate municipiile, Târnăveniul stă cel mai prost la capitolul fond de carte, cu 74.119 de volume. Aici lucrurile se complică, întrucât între primarul Octavian Popa și responsabilul bibliotecii, Gheorghe Moldovan, procesele și șicanele se țin lanț. Dacă, potrivit legii, biblioteca ar fi trebuit să achiziționeze în 2004, în raport cu numărul locuitorilor din Târnăveni, un număr de 1.325 de cărți, cifra reală a noilor documente intrate în fondul de carte este subțire, 423. “Casări nu am făcut de vreo patru ani, pentru ca să avem un fond. Jumătate din cărțile de la bibliotecă sunt romane cu eroi comuniști. În urmă cu 10 ani, biblioteca a fost mutată forțat în două spații improprii, în care funcționăm și acum. Avem doar un rând de geamuri, scaunele sunt rupte și cititorii se plâng de condițiile improprii din sala de lectură, deși inițial, Primăria ne-a promis îmbunătățirea condițiilor spațiului în care ne-a mutat. Sumele care au fost alocate bibliotecii nu mi s-au comunicat nici anul trecut, nici acum. Dacă în 1994 cumpăram 4.000 de exemplare, azi am ajuns la 400 de cărți. Primarul și viceprimarul niciodată nu vin la adunările și întrunirile pe care le avem la bibliotecă, din cauza divergențelor pe care le-am avut. La noi nu se sprijină activitatea bibliotecii”, a spus responsabilul Bibliotecii Municipale Târnăveni, Gheorghe Moldovan.

Bibliotecile au devenit depozite de carte

În comparație cu restul municipiilor, biblioteca din Reghin stă destul de bine. Fondul de carte este de 122.000 de exemplare, majoritatea fiind cărți cu profil enciclopedic și beletristic. “La cărțile tehnice stăm destul de prost, costul lor fiind mult prea mare, iar editurile nu prea le aduc, pentru că nu se cumpără în librării, nu sunt rentabile”, a afirmat responsabilul bibliotecii, Marin Șara. Spațiul în care funcționează biblioteca din Reghin este impropriu, aceasta situându-se deasupra unui bar. În plus, clădirea este veche, plină de igrasie și datează din 1880. La Sighișoara situația este similară. Fondul de carte depășește cu puțin 100 de mii de exemplare, cărțile tehnice sunt marile lipsuri, în schimb beletristica compensează. Numărul casărilor făcute în 2003, adică un număr de 500 de cărți, depășesc achizițiile din 2004, de 300 de exemplare.

Codași și la carte

Biblioteca Județeană duce aceeași lipsă acută de cărți de specialitate, dar, după cum afirmă și directorul bibliotecii, Dimitrie Poptămaș, cartea tehnică costă și nu e rentabil să o achiziționezi. Nici nu e de mirare că cele mai noi apariții de specialitate sunt din anii ’80, în condițiile în care descoperirile din domeniile științei au depășit metodele rudimentare prezentate în cărțile vechi. Surse alternative de informare, cum ar fi internetul, nu sunt încă posibile la Biblioteca Județeană, numărul calculatoarelor fiind mult prea mic (16 calculatoare). Ca și termen de comparație, vă mai spunem că, spre exemplu, Biblioteca din Onești are un număr de 80-90 de calculatoare legate la rețeaua de internet.

Conform statisticilor, din punct de vedere al fondului de carte și al interesului arătat de autoritățile locale pentru promovarea și susținerea culturii și, implicit, a bibliotecilor, România este depășită și de bulgari. În bibliotecile din Franța cărțile nu au o vechime mai mare de șapte ani, numărul achizițiilor într-un an fiind de cel puțin două ori mai mare decât la noi. După cum afirmă și directorul de la Biblioteca Județeană, “noi încă nu ne putem permite a ne debarasa de cărțile vechi”.

Prin urmare, bibliotecile sunt pline de cărți vechi, uzate moral și fizic, dintre care majoritatea zac pe rafturile din depozite, nemaiavând de ani de zile un circuit deschis. Cifra reală a cărților utile este mult prea mică pentru a mai putea vorbi de un fond de carte. Ministerul Culturii pare depășit de situația precară în care se găsesc bibliotecile, iar Consiliile Locale sunt mult prea nepăsătoare pentru a asigura necesarul de carte. După cum afirmă unii, “bibliotecile ar trebui să fie vii, nu să fie depozite de carte”.

Cristina CORNEA

cristina@ziaruldemures.ro

Bibliotecile comunale sunt cap de listă în topul rușinii. În județul Mureș sunt 90 de biblioteci. Numărul total al cărților achiziționate de acestea, per total, abia dacă atinge 2.000 de exemplare. 2.143 de cărți au fost achiziționate din bugetele proprii, iar 746 de cărți au intrat în cele 90 de biblioteci comunale prin donații. Defalcat, ar însemna că fiecare bibliotecă comunală a luat cărți în valoare de doar 2 milioane de lei.

Bibliotecile orășenești au cheltuit per total 1,9 miliarde de lei pentru achiziționarea de cărți, din care 10.445 de documente au fost achiziționate din sumele acordate de CL, iar 3.348 din alte surse.