Cascadorul cu sânge de salamandra

Lumea cascadorilor este una dura, în care greselile se platesc foarte scump, deseori chiar cu viata. Înaltime, foc, viteza… elemente care provoaca fiori reci pe sira spinarii multora dintre noi, dar care pentru un târgumuresean reprezinta un adevarat stil de viata. Dând dovada de un curaj iesit din comun, Simon Ladislau sfideaza moartea cu cascadoriile sale, desprinse parca din filmele de actiune turnate în studiourile de la Hollywood.

Rep: La ce vârsta ai facut prima cascadorie?

Simon Ladislau: La vârsta de 28 de ani, mai exact la data de 29 martie 1998.

Rep: Îti place sa traiesti periculos?

Simon Ladislau: Doar în ceea ce priveste cascadoriile. Altfel sunt un om linistit, normal, ca toti oamenii, care detesta violenta.

Rep: Se spune despre cascadori ca au un dram de nebunie. Ce parere ai despre aceasta caracterizare?

Simon Ladislau: Depinde daca privim problema din punctul meu de vedere sau al publicului spectator, care are alte informatii si se concentreaza pe partea de dificultate a cascadoriei. În general publicul vede în cascadori niste tipi cam nebuni, când în realitate lucrurile stau altfel. Uneori, pentru a realiza o cascadorie perfecta sunt necesare cunostinte din domeniul fizicii, matematicii, chimiei…

Rep: De ce calitati are nevoie un cascador?

Simon Ladislau: Cascadoria se compune din doua parti: partea psihica si partea fizica. Un cascador are nevoie de un psihic echilibrat, putere mare de concentrare si logica, deoarece cascadoria este o activitate foarte logica. Foarte important este sa existe si pasiune pentru asa ceva, cum nu e de neglijat nici conditia fizica, care este un factor esential pentru reusita.

Rep: Ai avut un model care ti-a marcat cariera?

Simon Ladislau: În adolescenta, când eram si eu un simplu spectator în salile de cinema, eram fascinat de Gerard Depardieu, care îsi executa singur cascadoriile. Dintre cascadorii români mi-a placut si îmi place foarte mult de Szobi Cseh, care dupa parerea mea este cel mai bun cascador pe care l-a avut vreodata cinematografia româneasca. Din noua generatie sunt fan Jackie Chan, care combina cascadoria cu artele martiale.

Rep: Cât timp dureaza pregatirea unei cascadorii?

Simon Ladislau: Depinde de tipul cascadoriei si de gradul de dificultate. În general, cascadoriile tehnice necesita o durata de pregatire mai lunga. Daca bugetul necesar este acoperit, pregatirea unei cascadorii mai dificile poate dura câteva luni de zile.

Rep: Faci totul de unul singur sau ai o echipa care te ajuta la pregatiri?

Simon Ladislau: Sunt ajutat de colegii mei de la Asociatia de Cascadori “Pajura” din Târgu-Mures, experti în diferite domenii: parasutism, salvamontism, arte martiale, motociclism. Uneori, când nu sunt sigur pe calcule apelez si la ajutorul unor ingineri sau profesori care ma ajuta pentru a fi sigur de reusita în proportie de 100%. Toata echipa graviteaza în jurul meu, cel care realizeaza cascadoriile si care este cel mai expus la riscuri.

Rep: Cum reusesti sa fii mereu în forma?

Simon Ladislau: Depunând constant efort fizic si realizând anumite exercitii fizice. Nu am un program strict, ma antrenez în functie de cascadoria pe care vreau sa o execut.

Rep: Te-ai temut vreodata pentru viata ta în timpul unei cascadorii?

Simon Ladislau: În timpul cascadoriei niciodata, pentru ca trebuie sa te detasezi de sentimente, mai ales de cele negative. E foarte important sa nu ai emotii, deoarece acestea provoaca ezitari, iar ezitarile duc la greseli, care costa foarte scump.

Rep: Ce spun prietenii si cunoscutii despre actiunile tale?

Simon Ladislau: Sunt persoane care admira ceea ce fac, performantele mele, cum sunt si persoane care nu îmi agreeaza actiunile, care considera ca ceea ce fac e o nebunie, o prostie. Sunt oameni si oameni pe lumea asta…

Rep: Câte cascadorii ai facut pâna în prezent?

Simon Ladislau: Nu tin o evidenta prea exacta, pentru ca mi se pare mai importanta calitatea si nu cantitatea. Astfel, în cei aproape noua ani de activitate nu am suferit decât doua arsuri care au necesitat îngrijiri medicale.

Rep: Ai cascadorii preferate?

Simon Ladislau: Cele cu foc si combinatii de sarituri în foc. Îmi place foarte mult sa ma arunc în flacari de la înaltime, e o senzatie minunata.

Rep: În afara de cascadorii, ce îti place sa faci?

Simon Ladislau: Ma uit la filme de actiune, încerc sa înteleg scenele de cascadorie, mai exact ce e în spatele lor, pentru ca sunt un autodidact, care învata foarte multe lucruri de la altii.

Rep: Exista vreo diferenta între cascadoriile care se fac în România si cele din occident?

Simon Ladislau: Diferenta de buget. În occident cascadoriile se fac cu bugete de ordinul zecilor si chiar sutelor de mii de dolari, în timp ce la noi cascadoriile se fac cu bugete foarte modeste. Aceeasi diferenta se pastreaza si la plata cascadorilor. În timp ce occidentalii sunt platiti regeste, noi trebuie sa ne multumim cu onorarii derizorii. O alta diferenta este data de dotarea tehnica, la care suntem net inferiori.

Rep: Cum sunt organizati cascadorii din România? Exista vreo asociatie de profil?

Simon Ladislau: Înca de dinainte de 1989 exista Asociatia Cascadorilor Profesionisti din România, care se ocupa cu pregatirea si executarea cascadoriilor. Mai nou, se doreste înfiintarea unui sindicat, care sa apere drepturile si interesele cascadorilor români.

Rep: Ce se întâmpla în cazul unui accident grav? Exista asigurari de viata?

Simon Ladislau: Tot ce faci este pe proprie raspundere. Pentru organizarea unei cascadorii în public sunt necesare autorizatii de la primarie, politie, jandarmi sau pompieri. În plus, asistenta medicala la fata locului este indispensabila, poate salva vieti.

Rep: Cu ce greutati se confrunta cascadorii din România?

Simon Ladislau: Exista o mentalitate destul de ostila a institutiilor din România vizavi de cascadorie, o mentalitate în care importul este mult mai bine apreciat decât realizarile autohtone. În cadrul mass-mediei exista o foame dupa senzational, un cascador este mai degraba mediatizat daca a suferit un accident, decât daca a realizat un succes. Din pacate, la noi se cauta numai senzationalul negativ…

Rep: Ce sfaturi ai da celor care doresc sa devina cascadori?

Simon Ladislau: Cei care doresc sa devina cascadori trebuie sa se gândeasca bine înainte, deoarece au de-a face cu un domeniu foarte periculos. Nu oricine poate face cascadorie, e nevoie de chemare pentru asa ceva, pasiune pâna în pânzele albe, mult sânge rece si ceea ce e cel mai important, de sprijinul si cunostintele asistentilor si colaboratorilor. Fara acestea, sansele de supravietuire sunt reduse, esti predispus la accidente, care în majoritatea cazurilor sunt fatale.

Skandenberg printre avioane

Cel mai recent record mondial doborât de Simon Ladislau este cel al probei “Skandenberg Expres”, performanta realizata la data de 10 noiembrie 2007, pe pista aeroportului din Oradea. În prezenta reprezentantilor Cartii Recordurilor, Simon Ladislau a reusit sa se tina cu o mâna mai bine de un kilometru si jumatate de axul central al unui Volkswagen Passat, care rula cu viteza de 180 km/h, doborându-si astfel vechiul record de 158 km/h.

Alte recorduri marca Simon Ladislau

Record national la proba “Motor Expres”. Performanta a fost obtinuta în anul 2000 si a constat în tractarea cascadorului pe sosea, pe abdomen si genunchi, legat de o motocicleta de concurs Honda de 600 cmc, la viteza de 119 km/h.

Record national la proba de echilibru si rezistenta “Pas cu pas”. Cascadoria a fost realizata în anul 2003 si a constat în traversarea podului pietonal din Aleea Carpati, prin sarituri într-un picior, pe o balustrada de 11 cm latime. Simon Ladislau a parcurs cei 102 m într-un timp de 8 minute si 41 de secunde.

Record national la proba “Grabeste-te încet”, obtinut în anul 2004 si care a constat în parcurgerea în flacari a distantei de 7 metri, între doua laturi interioare ale unui bloc de zece etaje, prin pasire pe traversele unei scari de aluminiu, la o înaltime medie de 30,7 m.

A consemnat

Alexandru TOTH