Castravetele ucigas în competitie cu reforma letala agricola româneasca
Primele simptome au aparut în Germania, unde s-au înregistrat victime rapuse de castravetele bolnav, si o Europa întreaga a intrat în panica de frica nazdravanei legume. Ciudat mai sunt si europenii astia, de tot pornesc de la ei tot felul de boli care invadeaza batrânul continent, ba la gaini, ba la porci sau vaci. si acum la castraveti. Asta e riscul meseriei, daca ai agricultura performanta, mai sunt si scapari, care cu greu pot fi controlate si cu riscuri imprevizibile. Noi putem sta linistiti, la ce performante avem în agricultura. Avem si consolarea ca daca vin tot felul de boli, macar nu vin din ograda noastra, si vin tot de la cei care ne vor doar raul si ne invadeaza cu produsele lor.
Castravete psudo-ucigas si agricultura clinica
Iata deci, pericolul numarul unu care se abate asupra Europei vine de la bietul castravete, pe lânga alte bacterii ucigase produse în laboratoarele legislativului românesc (le numim asa deoarece de peste 20 de ani, si-au facut cu brio efectul, de a ajuns agricultura sa fie în moarte clinica). Grea boala mai are agricultura româneasca, de nu se compara cu nici o aviara sau vreo boala a vacii nebune sau a castravetilor ucigasi. Daca tot se anunta vremuri grele care ne întuneca recolta, musai sa facem ceva sa-i risipim. Dar continuam sa stam cu capul în nori, cu hambarele goale si ce e mai trist, cu mâna întinsa care, vorba din filmul Filantropica, nu stie sa zica o poezie sub forma unui proiect de accesarea fondurilor europene. Chiar pe plaiurile noastre muresene, cu întocmirea proiectelor stam nasol. Dupa ce multi nu se prea înghesuie, acum cei care vor sa ajunga la banii europeni mai trebuie sa scoata ceva banuti din buzunar, daca vor sa întocmeasca un proiect în acest sens. Licitatiile pierdute de Camerele Agricole în ceea ce priveste întocmirea gratuita a proiectelor si venirea altor firme, fac ca elanul fermierilor pentru a avea o bunastare sa fie tot mai limitat. Plus ca si viitoarea configuratie a Camerelor Agricole va fi de asa natura încât micii fermieri sa fie pusi pe tusa, în functiile de conducere urmând a fi tot cei mari si tari, care vor avea si accesul la cascavalul legislativ si financiar. Nu e de ajuns ca apele sunt tot mai tulburi, ca ne vine pe cap acum si castravetele ucigas, care sa ne strice planurile de viitor. Cu, castravete ucigas sau fara, viitorul suna oricum prost, si agricultura, ca de altfel toate domeniile, va suferi o mica infuzie de promisiuni cu ocazia viitoarelor alegeri. Pâna atunci, sa asteptam cuminte sa treaca si criza castravetelui si apoi sa ne vedem frumos de celelalte crize ale noastre de care parca ne-am îndragosti de le tot aprofundam asa de frumos în ultimii 20 de ani.
