Ce mai e normalitatea în presa de investigație?
Cică vine unul vice la Consiliul Județean, semianalfabet! Oauu! Urale de bucurie… o să avem ce scrie în săptămânalul nostru… Dar parcă totuși, cu riscul că ar trebui să găsim altceva de publicat, aș fi preferat un om competent, ca să-mi scot din cap tabloul ăsta bolnav în care normalitatea stă prizonieră sub o haină duhnind pe interior, dar cu exteriorul lucind ca o tichie de mărgăritar. Ce mai e normalitatea? Unde e?
Acum două sâmbete, un jurnalist pensionat recent de la BBC, Max Easterman, predica la Sinaia despre presa de investigații. Aproape 20 de ziariști – printre care și umilul semnatar al acestor rânduri – s-au revoltat împotriva lui. L-au luat în râs și aura de profesionism a BBC-ul a pălit pentru o jumătate de oră. Adică vine ăsta să ne dea lecții? Asta e investigație ce ne-a arătat el? Vai de BBC-ul lui, că-și ia pensia degeaba… Max tocmai ne prezentase un material de presă pentru care a lucrat 10 săptămâni și care a fost difuzat de BBC cu mare succes. Despre ce era vorba? Despre normalitate… în limitele pe care acest termen le poate avea. Subiectul era braconajul practicat pe râurile din jurul Londrei. Săracii lor, ai englezilor, pescuiau noaptea somon și ziua mergeau să-l vândă, la negru, unor mari restaurante. Max și-a început investigația cu câteva declarații pe care le-a obținut de la pescarii respectivi, sub protecția anonimatului. I-a filmat noaptea. A mers apoi incognito la restaurante și le-a oferit somon, la jumătate de preț. I-a înregistrat pe ascuns pe bucătarii cu care a negociat și a constatat că toți voiau să cumpere marfa. Era clar că în farfuriile clienților ajungea somonul fără să aibă vreo ștampilă de la OPC. Direct din râu. A brodat povestea, i-a lipit toate condimentele necesare, și a dat-o spre difuzare. Mare investigație! Stupoare, autoritățile care aveau în competență pescuitul s-au autosesizat și au luat măsuri aspre. Max a contribuit la reducerea semnificativă a braconajului în Marea Britanie.
Pe moment, am fost șocați. Adică ce exemplu de investigație o fi acela care nu are dedesubt un Voicu, un Cășuneanu, un judecător, un procuror, o autostradă, un primar, o vilă într-o țară străină, un cont nedeclarat? O șpagă, o stenogramă, un ministru corupt, un serviciu secret, o afacere cu statul? Nimic… Subțire BBC-ul ăsta…
Și totuși… Cum funcționează normalitatea asta? Nu e aceeași peste tot? În jumătate de oră am ajuns cu toții la concluzia că omul ăsta, ziaristul BBC, era normal, trăind într-o țară normală, iar noi eram nebuni, trăind într-o țară nebună. Dacă o să ne vindecăm vreodată, printr-o minune, o să vă dați seama răsfoind, în viitor, ziarele. Căutați ancheta senzațională despre pescuitul fără permis, ori vânătoarea în afara sezonului! Ne-am bucura să o găsiți!



