UM 0962 se desfiinţează

Năstase îşi pierde serviciul secret personal

Următoarea şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din această lună va tranşa lupta surdă dintre Palatul Victoria şi Cotroceni. CSAT, prezidat de preşedintele Ion Iliescu, va lua în discuţie desfiinţarea singurului serviciu de informaţii necontrolat de Preşedenţie, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI). Desfiinţarea fostei UM 0962, aflată în directă subordonare a premierului Adrian Năstase, survine în contextul solicitării mai vechi a NATO de îndepărtare a foştilor ofiţeri de Securitate din structurile informative.

Controlul asupra serviciilor de informaţii a fost după ’90 mai tot timpul mărul discordiei dintre Guvern şi Preşedenţie. Armele letale ale SRI sau “doişunsfert” au fost folosite cu precădere pentru a rezolva chestiuni de interes politic, discreditarea unor parlamentari, oameni de afaceri prea puţin obedienţi, vânarea ziariştilor, etc. Cele două aripi care bat în PSD s-au ciocnit, nu de puţine ori şi pe tărâm informativ. Preşedintele Iliescu a ajuns, se pare, la concluzia că a venit vremea ca Năstase să rămână fără organ informativ, cel puţin o vreme până când în cadrul MAI se va crea un departament special de afaceri interne care va viza explicit numai controlul activităţii poliţiştilor.   

Istorie zbuciumată

Istoria unităţilor de contrainformaţii militare româneşti, fie că a fost vorba de cele din cadrul MApN sau MI este destul de zbuciumată. Între ’48 şi ’79 a funcţionat Servicul K, ce viza protecţia informativă a Miliţiei, Securităţii, Direcţiei Generale a Penitenciarelor şi a Comandamentului Naţional al Pompierilor. Serviciul era format din ofiţeri acoperiţi de Securitate. Principala lor misiune era aceea de a depista “iesirile în decor” ale ofiţerilor şi depistarea scurgerilor de informaţii. După momentul Pacepa, între ’78 -’79, serviciile secrete de informaţii şi contrainformaţii s-au reformat. A fost înfiinţat Departamentul Securităţii Statului, structurată în Direcţia a I-a Informaţii Interne (Poliţie politică), Direcţia a II-a (Contrasabotaj, Sectoarele economice), Direcţia a III-a (Contraspionaj), Direcţia a IV-a (Contrainformaţii Militare pentru MApN şi MI) şi separat UM 0195, Unitatea de Contrainformaţii a Centralei de Informatii Externe, actuala SIE.

Serviciu independent?

În cadrul Directiei a IV-a funcţiona înainte de Revoluţie Serviciul Independent de Contrainformaţii militare pentru Ministerul de Interne (Miliţie), al cărui ultim şef a fost colonelul Mihail Ceauşu, mort subit după Revoluţie. Acest “serviciu independent” este strămoşul actualei Direcţii Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul MAI, fosta UM 0962, fosta UM 0125, cunoscută prin tradiţie ca “doişunsfert”. Direcţia a IV-a, denumită UM 0632, a fost condusă succesiv până la Revoluţie de generalul Constantin Nuţă, mort într-un accident. Înainte de Revoluţie în cadrul Direcţiei a IV-a erau angajaţi 926 de ofiţeri, 17 maiştri militari, 160 de ofiţeri fără mandat (acoperiţi) şi 30 de civili. Diferenţiat, pentru fiecare “armă” din cadrul MI sau MApN au funcţionat: serviciul 1A – contrainformaţii Militare, Securitate, serviciu 2A – contrainformaţii Militare, Inspectoratul General al Miliţiei şi unităţile centrale ale MI, serviciul 3A Miliţia TF, serviciu 4A Pompieri şi Penitenciare, Servciu 5A Trupe de Securitate.

“Doişunsfert” pe barba lui Voiculescu

În perioada 30 decembrie 89 – 20 februarie 90 activitatea de contrainformaţii din Ministerul de Interne a fost suspendată. În acea perioadă comandanţii de inspectorate de Miliţie şi din conducerea Ministerului de Interne au fost numiţi de către generalul MApN, Mihai Chiţac. Numirile se făceau la recomandarea FSN şi a lui Ion Iliescu. În perioada 20 februarie-20 martie ’90 Gelu Voican Voiculescu, mâna dreaptă a lui Petre Roman a refăcut structurile contrainformative ale MI, sub denumirea de UM 0125. În paralel, structurile DSS s-au reformat sub denumirea de astăzi, adică Serviciul Roman de Informaţii. Primul şef al UM 0125 a fost Constantin Tache, urmat de Stoian Rusu, omul lui Gelu Voican Voiculescu, fost şef de Miliţie la Cluj şi Buzău.

Serviciile secrete în jocuri politice

Încă de atunci între cei doi poli de putere, Preşedenţie şi Guvern, respectiv cele două mari servicii controlate de aceştia (UM 0125 şi SRI) s-au făcut simţite animozităţi. Politice, dar şi datorită rivalităţii existente între ofiţerii MApN şi cei de Miliţie/Securitate. În decursul a 10 ani aceste două tabere s-au urmărit şi vânat, acuzându-se reciproc de “morţii de la Revoluţie”. Singura perioadă dulce, între ’93 şi ’97,  a fost cauzată de îndepărtarea lui Petre Roman şi numirea în funcţia de şef al UM 0125 a lui Dan Gheorghe, fost ofiţer de Securitate, locţiitor al comandantului Trupelor de Securitate-USLA. În 1997, ministrul Gavril Dejeu îl numeşte şef pe Constantin Dârnă, fost procuror comunist şi cu funcţii politice în vechiul sistem. În 1998, preşedintele Emil Constantinescu a decis desfiinţarea UM 0125, pe considerentul că a desfăşurat activităţi de poliţie politică. Generalul Dan Gheorghe a fost destituit. În paralel, Ministerul de Interne a fost reformat, astfel s-au înfiinţat Centrele de Combatere a Crimei Organizate, fapt pentru care birourile economice ale inspectoratelor de poliţie au fost reduse. Afluxul de ofiţeri de economic s-a făcut către nou înfiinţata UM 0962, unitatea de protecţie informativă a MI. Din ’98 şi până în prezent şeful unităţii este Virgil Ardeleanu, fost locţiitor al Miliţiei Cluj şi şef al PM Cluj şi al Poliţiei Capitalei între ’97-’98.