Cinteză, impotență în sănătate

Noua guvernare a adus cu sine și o criză fără precedent în sistemul sanitar românesc. De șase luni, unitățile sanitare, farmaciile, producătorii, distribuitorii și furnizorii se află în impas. A trecut mai bine de o lună de când conducerea Spitalul Clinic de Urgență Târgu Mureș a luat o decizie radicală: internări doar în sistem de urgență. Farmaciștii așteaptă achitarea datoriilor din 2004. Suma este cea pe care ei o datorează implicit distribuitorilor și se cifrează la 105 miliarde de lei doar în Mureș. Din luna aprilie, eliberarea compensatelor și a gratuitelor se face doar în primele zile ale lunii, iar rectificarea bugetară nu anunță nimic bun. Ca și în alți ani, fondurile de rezervă sunt folosite, fără remușcări, în alte scopuri. În plus, sindicaliștii amenință cu grevă dacă promisiunile făcute de vechea guvernare nu sunt respectate de actuala putere.

Unitățile spitalicești au fost afectate din plin de sistarea livrărilor de medicamente și materiale sanitare, începând cu luna mai. De atunci, aprovizionarea a intrat pe făgașul normal, dar liber la internări se va da doar când conducerea CJAS Mureș va suplimenta numărul contractărilor realizate cu Spitalul Clinic de Urgență. La începutul anului, spitalul a solicitat încheierea contractului cu Casa pentru 86.000 de cazuri. A primit 55.000. “Nu vrem să ajungem în imposibilitatea de a refuza pacienți. Așa că vom aplica această restricție până când se va da rectificarea bugetară”, precizează Florin Buicu, directorul administrativ al unității. Un posibil ajutor din partea Consiliului Județean este exclus: “În afară de suma acordată simpozionului de cardiologie, pentru spitale nu se anunță nimic la următoarea rectificare bugetară”, a declarat Szalkay Iosif, președintele Comisiei de Buget Finanțe a CJ.

CJAS așteaptă Bucureștiul

În 9 iunie, biroul de presă al CNAS a anunțat că 1.200 de miliarde de lei vor fi distribuite caselor județene de asigurări, exclusiv pentru medicamente. CJAS Mureș a solicitat 120 de miliarde, sumă care nu include, însă, datoria către farmaciile mureșene pentru anul 2004. Vineri a fost deblocat fondul de rezervă al Casei, ocazie cu care bugetul farmaciilor a fost majorat cu 35 de miliarde. În același timp, un raport al CJAS arată că necesarul suplimentar al Casei este, în acest moment de 708 miliarde de lei. Spitalul se află în pragul unei noi crize, sistemul de ambulanță și SMURD au nevoie de bani, iar farmaciștii cu greu pot face față cozilor din fiecare zi. Spitalul primește per caz ponderat rezolvat de la CJAS 12.235.000 lei, iar Institutul Inimii 18.927.000 lei.

Medicamente lipsă

În acest moment, din cele o sută de farmacii din județ, doar cinci mai eliberează medicamente compensate și gratuite. Chiar dacă listele s-au modificat, astfel încât pe ele se află cele mai ieftine medicamente, iar cele mai scumpe sunt compensate doar parțial, managerii farmaciilor nu își mai permit să depășească plafonul stabilit la începutul anului, pentru că nu au siguranța că își vor mai recupera banii. În cadrul unei întâlniri “colegiale”, ministrul Cinteză, prezent vineri la Mureș, i-a asigurat pe farmaciști că datoria de 105 miliarde va fi achitată în două tranșe, prima – de 20% – în decurs de două luni, iar a doua la începutul lui 2006. Fondurile pentru achitarea acestei datorii vor fi obținute printr-un împrumut bancar. “În acest moment, orice rezolvare este bună”, se arată încrezătoare Iustina Vas, președintele Colegiului Farmaciștilor Mureș.

Legea junglei

După principiul “cel puternic supraviețuiește”, farmaciile, distribuitorii și firmele producătoare încearcă să reziste până în momentul în care datoriile vor fi achitate. Unul dintre angajații departamentului de marketing al Vim Spectrum, firmă producătoare de medicamente, explică dificultățile cu care se confruntă: “Ne afectează întreaga situație. Afectează orice tip de societate, mare sau mică. Nici cei din străinătate nu sunt favorizați. Dacă nu sunt încasări, nu poți produce, aceasta este condiția în afaceri”. Attila Albert, de la Bioeel, societate producătoare de medicamente, avertizează că toate problemele există din cauza subfinanțării sistemului: “CNAS, Ministerul Sănătății, producătorii și distribuitorii, toți avem vina noastră. Atunci când vor exista soluții, reforma în sănătate s-ar putea realiza în 30 de zile”. În cazul farmaciilor, existența pe piață a multora dintre ele depinde de îngăduința furnizorilor: “Deocamdată nu există cazuri concrete, dar există posibilitatea ca unele farmacii să se închidă din cauză că nu au cum să își achite facturile”, explică Iustina Vas.

Frate, frate, da’…

Primit de sindicalișii Sanitas cu brațele deschise, Mircea Cinteză a intrat curând în dizgrația acestora. Ca președinte al Colegiului Medicilor, Cinteză s-a declarat mereu pentru majorarea salariilor personalului sanitar. Ajuns de cealaltă parte a baricadei, medicul-ministru a ezitat de prea multe ori în contactele sale cu sindicaliștii, fiind privit mai degrabă ca un trădător. Acum, ministrul are termen până pe 20 iunie să ofere un răspuns favorabil unui proiect de protocol înaintat de aceștia. Dacă nu, urmează greva.

Cauze și vinovați

Actuala guvernare o acuză pe fosta. Sănătatea acuză Finanțele. Finanțele acuză Sănătatea. Cercul vicios pornește, de fapt, de la utilizarea necorespunzătoare a fondului de rezervă a CNAS. Până în 2003, bugetul CNAS a înregistrat un excedent de 5.819 miliarde de lei. De atunci, multe miliarde în minus sunt anunțate la finalul fiecărui an, recordul fiind în 2003, când la final s-a înregistrat un minus de 8.213 miliarde. Banii păstrați pentru zile negre au fost folosiți la majorarea pensiilor – lucru recunoscut, de altfel, de actualul ministru al Finanțelor, Ionuț Popescu -, și pentru alte măsuri cu tentă de mită electorală, în special în 2004.

Vinovat principal este, fără discuție, ministrul Cinteză. Secretarii de stat ai ministerului au fost numiți cu întârziere, încetinind procesul de licitații naționale. Indiferent de acuze și argumente, ministrul refuză să își asume situația, pentru a o putea rezolva. În același timp, înlocuirea sistemului de licitații la nivel local cu cel la nivel național s-a dovedit un fiasco. Din februarie, spitalele au semnalat deja că materialele sanitare achiziționate în acest mod sunt de calitate neconformă. Așa că s-a trecut pe vechiul sistem de achiziții. În plus, ministerul trebuie să aprobe orice achiziție a unităților sanitare care depășește 25.000 de dolari. În aceste condiții, spitalul din Târgu Mureș, cel mai mare din țară ca număr de paturi, așteaptă timp de 30 de zile acordul conducerii de la București. Primele licitații organizate după noul regulament vor fi organizate în luna iunie.

Soluții puține

Printre soluțiile oferite de ministrul Cinteză, se numără modificarea legii asigurărilor de sănătate, una dintre prioritățile actualei guvernări. Altă soluție ar fi o rectificare reală, care să acopere datoriile din sistem, majoritatea celor implicați în discuții fiind de acord că, dacă datoriile ar fi la zero, ar fi cale de noi discuții. Dorită de toată lumea este autonomia CNAS. Cu toate că asigurații s-au pronunțat pozitiv pentru această măsură, chiar de la sfârșitul anului 2004, prin completarea unor ample chestionare, Guvernul nu pare să țină cont de necesitatea unei independențe, ce ar crea o transparență care să ofere asiguraților încrederea într-un sistem de sănatate aflat în agonie de șase luni.

Corina ALBOTA