Schimbarile climatice pe agenda editoriala a presei muresene
Începând cu luna ianuarie a acestui an, Asociatia “Sighisoara Durabila” a lansat proiectul “Aer Curat pentru Viitor”, vizând domeniul educatiei si capacitarii a diverse segmente ale populatiei pentru a interveni eficient si constructiv în domeniul Schimbari Climatice. Proiectul “Aer Curat Pentru Viitor” este derulat cu finantarea Programului de Dezvoltare al Natiunilor Unite, Fondul Global de Mediu, Programul de Granturi Mici (GEF SGP), în parteneriat cu Agentia pentru Protectia Mediului Mures, Asociatia “Pro Conventia Carpatica” din Târgu-Mures, S.C. “Consult Energ” S.R.L. din Medias, Fundatia “Dayspring” din Târgu-Mures (filiala Sighisoara) si Asociatia “Speranta pentru Inima” din Sighisoara. Printre colaboratori se numara Administratia Nationala de Meteorologie, Colegiul National “Mircea Eliade” din Sighisoara, Primaria municipiului Sighisoara si Scoala Generala “Radu Popa” din Sighisoara.
Pentru a afla mai multe amanunte despre acest proiect, care abordeaza un subiect “arzator” atât la propriu cât si la figurat, cât si despre impactul pe care acesta la avut de la lansare si pâna în prezent am stat de vorba cu Mihaela Bucur, coordonatorul proiectului “Aer Curat pentru Viitor”:
Reporter: În ce a constat propriu-zis proiectul”Aer Curat pentru Viitor” implementat de Asociatia “Sighisoara Durabila”?
Mihaela Bucur: În cadrul acestui proiect se prevedeau instruirea a 15 jurnalisti din judetul Mures în domeniul Schimbari Climatice cu scopul capacitarii acestora pentru a interveni eficient prin instrumentele proprii profesiei lor pentru informarea si educarea cetatenilor în vederea initierii unor primi pasi înspre adoptarea unor masuri practice la nivel personal si de gosopodarie si chiar la nivel de comunitati pentru ameliorarea fenomenului încalzirii globale cu toate efectele sale dramatice. Pâna la finalizarea proiectului, în 31 iulie 2008, se prevedeau realizarea a cel putin 30 de materiale de presa de catre jurnalistii participanti la instruire. Pe langa aceasta activitate, era prevazuta organizarea a alte noua de sesiuni de instruire pentru trei categorii diferite ale populatiei. Primele trei sesiuni vizau ca beneficiari 20 de profesori din 10 scoli si licee din Sighisoara si satele Soard, Danes si Tigmandru. Alte 11 sesiuni de instruire se adresau unui numar de aproximativ 200 de elevi din aceleasi institutii de învatatmânt. Urmatoarele doua sesiuni de instruire aveau ca beneficiari cel putin 50 de membri a trei comunitati de rromi din Sighisoara si satele mentionate. Nu în ultimul rând, în proiect este prevazuta organizarea a doua sesiuni practice de confectionare a doua sisteme de colectoare solare, unul de catre elevi ai scolilor si liceelor din oras, fiind vorba de 20 de elevi selectati în urma unui concurs ce a avut ca tema reciclarea si energia regenerabila, iar celalalt, confectionat de catre 20 de barbati de etnie rroma din cele patru comunitati mentionate. La sistemul construit de barbatii rromi este prevazuta adaugarea unui panou fotovoltaic, pompa solara, regulator de caldura etc., pentru obtinerea unui sistem de încalzire apa calda menajera functional integral pe baza de energie regenerabila, solara. Acest sistem urmeaza a fi amplasat în Soard, pe cladirea în care doua fundatii din Sighisoara deruleaza programe educationale în beneficiul comunitatii rroma locale, în special în beneficiul a peste 70 de copii si tineri, care participa zilnic la programele amintite, comunitatea respectiva fiind alcatuita din peste 250 de familii.
Rep.: Câte din obiectivele enumerate au fost atinse si cât de interesati s-au aratat beneficiarii de activitatile propuse în cadrul proiectului “Aer Curat pentru Viitor”?
M.B.: Pâna în prezent, înainte de sesiunile practice, si din punctul de vedere al interesului participantilor, rezultatele urmarite prin activitatile cu profesorii au fost realizate în procent de 100 %, cele cu elevii în procent de 325%, iar cele cu jurnalistii în procent de… 30 – 33%… Întrebarea mare pe care ne-o punem este: de ce? De ce un interes atât de scazut al jurnalistilor pentru un domeniu atât de important, actual si cu implicatii atât de presante? Si pe când pe agenda editoriala a publicatiilor muresene va aparea o rubrica “verde” constanta si consistenta? Pe agenda politicienilor la nivel mondial, schimbarile climatice devin în mod tot mai vizibil o prioritate si o urgenta care nu mai tine doar de protectia mediului ci este o chestiune presanta si din punct de vedere economic si social. România este semnatara a Protocolului de la Kyoto, a acordurilor Uniunii Europene, existând strategii nationale foarte bine elaborate în domeniul schimbari climatice, eficienta energetica etc., care de altfel, delimiteaza foarte clar si atributiile administratiei publice locale vizavi de domeniul schimbari climatice sau domeniul energetic (eficienta energetica). Schimbarile Climatice si domeniile conexe, constituie deci, o problematica foarte actuala si acuta.
Rep.: Deci considerati ca schimbarile climatice ar trebui sa fie un subiect care sa fie abordat de mass-media mult mai des decât se întâmpla în prezent…
M.B.: România este în acest moment una dintre tarile cu un nivel de emisii de gaze cu efect de sera relativ scazut, aceasta doar pentru ca multi dintre marii poluatorii industriali din perioada comunista au disparut în timp dupa 1989. Tinând seama însa de emisiile cumulate în timp, cât si de numarul urias mereu în crestere de automobile în România, de managementul ineficient al deseurilor, si altele, România e o tara responsabila de accentuarea fenomenului schimbarilor climatice. În acelasi timp, numeroasele probleme economice si sociale actuale pun România într-o postura de potentiala victima a efectelor schimbarilor climatice, acest lucru este demonstrat inclusiv de impactul dramatic al evenimentelor meteorologice extreme care au loc pe teritoriul tarii în ultimii ani, inclusiv în judetul Mures. Oare aceste fapte nu sunt suficiente motive ca schimbarile climatice sa devina un subiect prezent, de importanta semnificativa pe agenda presei în judetul nostru?
Rep.: Cum ati ajuns la concluzia ca presa nu acorda spatiu suficient problemelor ridicate de schimbarile climatice? Ati facut o monitorizare a presei?
M.B.: Initial, în perioada de documentare în vederea elaborarii propunerii de proiect, am studiat sumar publicatiile din judetul Mures, cu ajutorul aplicatiilor de cautare de pe paginile web a diverse institutii mass-media. Anul trecut, nu aveam cunostinta despre nici o sesiune de instruire care sa fi fost organizata pentru jurnalisti din judetul Mures privind schimbarile climatice. Asociatia “Sighisoara Durabila” a întâmpinat probleme în proiectele precedente de constientizare în domeniul Schimbari Climatice deoarece unii jurnalisti care nu aveau cunostintele de baza au comis erori semnificative în materialele de presa. La o prima vedere, la verificarea mai multor website-uri ale unor publicatii, institutii de presa, radio sau TV judetene, la cautarea combinatiilor de cuvinte “schimbari climatice”, “eficienta energetica”, “energie regenerabila” sau “încalzire globala” am gasit doar sase articole de presa scrisa, dintre care doua scrise de o membra a Asociatiei “Sighisoara Durabila”. La alte cautari pe domeniul social, ca de exemplu “politie”, apar numeroase rezultate, ceea ce arata ca, cel putin în parte, aplicatia de cautare functioneaza. Trei dintre cele sase articole apareau într-un cotidian din Târgu-Mures, câte un articol publicat în anii 2005, 2006, 2007. Deci chiar si în cel mai bun caz, presa mureseana avea câte un articol anual pe tematica Schimbari Climatice, pâna în momentul de fata. Chiar si la o prezenta atât de insuficienta pentru a informa si educa populatia, aceste articole cuprindeau unul, informatii despre politici publice la nivel european, altul prezentarea unor scenarii conspirationiste legate de marile corporatii americane “care directioneaza politicile publice în SUA”, iar altul ilustra într-un mod care se doreste comic-critic faptul ca angajati ai unor primarii din zone rurale din judetul Mures nu cunosc conceptul de “încalzire globala” si sunt de acord când îi intreaba jurnalistul daca “trebuie sa ne instalam repartitoare pentru încalzirea globala”.
Rep.: Astfel ati considerat a fi necesara o instruire a jurnalistilor în acest domeniu, iar în luna februarie a acestui an chiar ati organizat la Sighisoara un seminar adresat jurnalistilor. Despre ce a fost vorba?
M.B.: Constatarile la care am ajuns în urma studierii presei ilustrau necesitatea instruirii jurnalistilor în domeniul Schimbarilor Climatice legat de problematica generala a fenomenului, cauze si efecte, masuri practice de eficientizare energetica, politici publice la nivel national, european si international, incidenta legislatiei în domeniul privat, de afaceri, tehnologii alternative, energie regenerabila etc. pentru ca acestia, la rândul lor, sa poata informa si educa populatia într-un domeniu care devine si trebuie sa devina de o tot mai mare actualitate pentru societatea româneasca în ansamblu si, de asemenea, la nivel local. Astfel, în luna februarie am anuntat organizarea unui seminar de instruire pentru jurnalisti, cu vorbitori de prima mâna la nivel regional, national, chiar international, de exemplu Aristita Busuioc, unul dintre cei 2.500 de oameni de stiinta care au contribuit la elaborarea celui de-al patrulea raport al Comisiei Interguvernamentale privind Schimbarile Climatice care s-a întrunit sub egida Natiunilor Unite si a Organizatiei Mondiale de Meteorologie, specialisti din cadrul Agentiei Române de Conservare a Energiei, filiala Mures, Agentiei de Protectia Mediului Mures, precum si un reprezentant al sectorului de afaceri, ing. Dumitru Chisalita din cadrul S.C. Consult Energ S.R.L. Scopurile instruirii în domeniu prin proiectul nostru – pe care acum încercam sa le atingem initiând discutii, întâlniri personale cu jurnalisti si abordând de asemenea, la nivel institutional mass-media din judet – au fost Cresterea constientizarii în rândurile reprezentantilor mass-media asupra problematicilor cheie la nivel global, national, regional, cresterea constientizarii privind politicile publice care sunt în neconcordanta cu eforturile internationale si nationale de a reduce impactul negativ al schimbarilor climatice, sprijin acordat jurnalistilor în eforturile pe care le depun pentru a asigura informatii precise si pentru a ajuta publicul sa înteleaga schimbarile climatice, atragerea atentiei mass-mediei si întelegerea de catre jurnalisti a problemelor cheie legate de schimbarile climatice: adaptarea, atenuarea fenomenului, despadurire si agricultura, deseuri, transport, eficienta energetica, tranzactiile internationale a certificatelor de emisii de dioxid de carbon etc.
Rep.: Cât de interesati s-au aratat reprezentantii presei?
M.B.: Desi intial s-a anuntat o participare peste locurile prevazute, în ultimele doua zile dinaintea evenimentului institutiile media care si-au anuntat participarea s-au retras în proportie de 66%, motivul cel mai des invocat fiind lipsa personalului suficient… aceasta în conditiile în care seminarul era organizat pentru o singura zi de sâmbata…
Rep.: Care ar fi explicatia acestui dezinteres manifestat de mass-media pentru problematica schimbarilor climatice?
M.B.: În urma analizelor noastre realizam ca unele dintre problemele cu care se confrunta jurnalistii în elaborarea materialelor de presa privind schimbarile climatice sunt dificultatile în a obtine informatii precise si actuale, dificultati în gasirea de experti care sa comenteze pe marginea problematicilor legate de schimbarile climatice, perceptiile diferite între editori si reporteri legat de ceea ce merita sa fie publicat, lipsa constientizarii adecvate a faptului ca schimbarile climatice nu constituie doar o problema de mediu, ci si una de natura sociala si economica.
Rep.: În urma seminarului pentru jurnalisti organizat la Sighisoara a crescut numarul articolelor din presa referitoare la schimbarile climatice?
M.B.: Sase-sapte luni mai tarziu, în prima jumatate a lunii mai, la o cautare sumara online în continutul a patru publicatii importante cu aparitie la nivel judetean si local, am gasit rezultatele: “schimbari climatice” – 14 rezultate, “eficienta energetica” – zero rezultate, “încalzire globala” – 6 rezultate si “politie” – 334. Credem, din nou, ca aceste statistici vorbesc de la sine. Chiar daca am da vina pe aplicatiile de cautare online care nu functioneaza perfect, limitarea accesului publicului la informatii privind Schimbarile Climatice este un fapt. Întrebarea noastra ramâne: pe când, cum si de ce anume e nevoie ca pe agenda presei muresene sa apara constant si consistent materiale informativ-educative în domeniul Schimbari Climatice si domeniile conexe acestuia…?
A consemnat Sebastian ANGHEL
