Față-n față cu Băsescu!

Pentru toată lumea este foarte clar că Traian Băsescu este cel mai important om din România în acest moment. O discuție cu președintele statului, chiar în stilul său total nonconformist, ține de anumite norme de protocol de la care nimeni nu se poate scuza. De la data la care s-a depus cererea de interviu cu președintele Băsescu și până în momentul în care ziariștii Trustului Gazeta au intrat la Palatul Cotroceni au trecut șase luni. Deschis, așa cum ne-a obișnuit, președintele a răspuns la toate întrebările și, nu s-a sfiit să pună punctul pe i, în probleme delicate: soarta românilor din Ungaria și Ucraina, relația premier-președinte sau soarta serviciilor secrete.

Rep: Ați semnalat în discursuri oficiale, și chiar în strategia privind securitatea națională, importanța atragerii unei susțineri europene solide pentru proiectele de infrastructură care să ne asigure legătura cu coridoarele de transport pan-europene. Există însă județe care nu au asigurată finanțare pentru realizarea unor astfel de proiecte.

T.B.: Aici sunt două chestiuni foarte clare: una este realizarea coridoarelor de transport pan-europene și alta este reabilitarea drumurilor naționale existente. Coridoarele IV și IX vor fi cele finanțate prioritar. Important este ca în paralel cu realizarea coridoarelor pan-europene să reușim și modernizarea drumurilor naționale existente. În același timp avem și abordarea regională, care vizează euro-regiunea. Și aici este extrem de important, dacă administrațiile locale vor fi gata cu proiectele de dezvoltare a infrastructurii regionale, la 1 ianuarie 2007, când banii vor fi la frontiera României. Singurul lucru pe care îl avem de făcut, este să avem proiecte regionale, deci nu de dezvoltare a infrastructurii naționale, în mediul urban, rural și de interconectare a județelor care alcătuiesc o euroregiune.

Rep.: Și autoritățile locale să convingă că ele sunt prioritare și importante.

T.B.: Eu vă pot spune ca om care a condus o administrație locală, că nimeni nu poate servi populația mai bine decât administrația locală. Guvernul nu va face decât lucrurile la nivel național. Dar cel care are obligația să reprezinte interesele cetățenilor este în primul rând cel din administrația locală, fie că-i primar, consilier, consiliu sau primărie. Aici trebuie depus un efort pentru ca proiectele să fie gata la 1 ianuarie 2007. Orice zi de întârziere de la 1 ianuarie 2007 este un minus al românilor, nu al celor de Bruxelles. Aici cred că va trebui să vă asumați și responsabilitatea unei presiunii pe administrațiile locale, să pregătească proiecte, să le prezinte public, să spună ei ce gândesc începând cu 1 ianuarie 2007. Pentru că banii se vor aloca pe proiecte: calitatea și importanța proiectului acestora.

Rep.: Noi am făcut niște materiale despre situația românilor din Ungaria, dar acolo se pare că este și interesul Statului de a fărâmița aceste organizații române. S-ar putea să existe acest interes și în Ucraina? Adică le asigură finanțare, îi ajută într-un fel pe unii…

T.B.: Românii din Ucraina mizează în primul rând pe sprijinul pe care îl primesc de la Statul Român în a-și construi biserici și pentru a-și susține ziarele locale. Marea problemă a românilor din Ucraina este această lipsă de unitate în a avea o opțiune. Ä‚sta-i drumul: hai să vedem care ne sunt interesele, ce formațiune are o politică apropiată de interesele pe care le are România, s-o susțină cu voturi. Alocațiile de la bugetul ucrainean nu pot fi neglijate, dar nici nu sunt vitale în funcționarea minorității române din Ucraina. Chiar am avut o discuție cu prim-ministrul ucrainean, cu președintele Iuscenko, dar și cu cadrele universitare de la Cernăuți. Nu este posibil să spui că dai dreptul comunității de români să învețe în limba română, și să aibă o oră de limbă română pe săptămână, să nu aibă o catedră de limbă română la Universitatea din Cernăuți.

Rep: Niște „strigăte” s-au auzit și din partea basarabenilor, și unii nu s-au sfiit să spună că România nu face destul pentru ei.

T.B.: Este discutabil. România face cât își poate permite, pentru a nu intra în conflict cu statele vecine. Dar românii din Basarabia nu pot spune că nu au auzit luarea mea de poziție de la Strasbourg.

Rep.: Probabil că și alegerea dumneavoastră a însemnat un alt nivel de așteptare.

T.B.: Sigur. Va trebui să așteptăm alegerile din Ucraina, și să demarăm un program foarte serios pentru susținerea românilor din afara frontierelor, și în mod deosebit a celor din jurul nostru.

Războiul responsabilizării

Rep: Care este situația demersurilor de dezvoltare a politicii românești de securitate la Marea Neagră, de realizare a Euro-regiunii Mării Negre?

T.B.: La sfârșitul lunii martie se va crea la Constanța, Euroregiunea Mării Negre, care va cuprinde toate statele riverane Mării Negre, sigur se vor manifesta aici cei care vor dori. Să sperăm că această realizare a politicii externe românești, care, având Președinția Consiliului de Miniștri a Consiliului Europei, a promovat prin congresul puterilor locale și regionale realizarea acestei euro-regiunii, va fi un succes. Adică toate vor accepta să fie parte a acestei euroregiuni. Și trebuie să fim foarte deschiși, și s-o spunem că nimic nu ne va pune mai în siguranță decât realiza unor interese economice și sociale comune ale statelor riverane Mării Negre. Pe de altă parte, realizarea acestei euroregiunii va crea condiții ca să fim mai eficienți în lupta împotriva riscurilor asimetrice: terorismul, risc asimetric, traficul ilegal de persoane, un alt risc asimetric extrem de important în a fi combătut, pentru că pe aceste fluxuri se strecoară grupurile teroriste, traficul de droguri, pentru România a devenit o importantă țară de tranzit a traficului de droguri din Orientul îndepărtat către Europa, și tot spațiul Mării Negre a devenit o astfel de placă turnantă. Dar ce e mai rău e că România a devenit și un consumator, ceea ce reclamă un efort comun împotriva acestui risc asimetric. Ați văzut probabil și simpozionul Mării Negre de la București, a venit ambasadorul SUA, care a recunoscut importanța Mării Negre, ambasadorul Marii Britanii, ambasadorul Germaniei. Criza energetică a atras atenția asupra realităților pe care noi le spunem de mai bine de un an, și toți au înțeles că dependența energetică a UE de această zonă, nu poate fi asigurată decât prin combaterea riscurilor asimetrice, care oricând pot pune sub semnul întrebării asigurarea cu energie a unor importante state din UE. Se pare că ușor-ușor, conceptul va dobândi o foarte mare importanță, și iată că, la Bruxelles, în aprilie va fi un mare summit legat de Marea Neagră, care va prezenta niște soluții pentru asigurarea spațiului Mării Neagre.

Rep.: De unde această problemă că sunteți omul rău, că doriți să protejați serviciile, că refuzați să discutați de strategie, în condițiile în care am înțeles că aceste proiecte erau secrete pentru că trebuiau să ajungă la comisii, acolo, se discută, și apoi să vină la CSAT?

T.B.: Este un joc, eu cred că astăzi l-am lămurit în discuții și cu partidele și în declarația de presă. Sunt șase legi care țin de securitatea națională, legea apărării, legea sistemului de management al dezastrelor, crizelor, legea contrainformațiilor, informațiilor și securității, legea SIE, legea SRI și statutul ofițerului de informații. Sunt șase legi care au fost puse pe masa CSAT-ului după ce au fost lucrate în insituții. Eu nu am fost de acord să le dăm avizul CSAT-ului, considerând că trebuie să le vadă întâi comisiile parlamentare. Dintr-un motiv simplu: nici unul dintre membrii CSAT-ului nu este un specialist în domeniu, iar instituțiile au întotdeauna reflexul de a face legi pentru ele. Și atunci am propus CSAT-ului să fie transmise comisiilor parlamentare de specialitate, să fie discutate și îmbunătățite acolo, și abia apoi să le luăm în discuția CSAT-ului și să le dăm un aviz. Acesta a fost mecanismul.

Rep.: A existat unanimitate la nivelul CSAT-ului?

T.B.: Nu a existat nici un comentariu.

Rep.: Domnul Tăriceanu spunea că el nu vede de ce trebuie să fie secrete, să fie trimise la comisii…

T.B.: Motivul pentru care am propus să nu fie încă puse în dezbatere publică, și să fie trimise la comisii, a fost faptul că erau un material brut, propus de instituții. și nu are rost să creez dezbatere publică pe un material pe care nu-l poți evalua dacă este bun sau rău. După ce va primi și observațiile comisiilor parlamentare, și avizul CSAT, pe urmă sunt niște legi care arată cum a gândit CSAT-ul, atunci vor fi puse în dezbatere publică, până atunci sunt niște legi nefinisate. Se face un joc politic, păcat că îl fac cei care, m-au sprijinit într-un fel sau altul să devin președinte, dar sunt cei pe care, în mod cert, eu i-am adus la Guvernare. Păcat că nu reușesc să fie și fairplay.

Rep.: În strategia de securitate națională se face referire la grupurile de interese și la faptul că prin amploarea acțiunilor lor au afectat îndeplinirea unor obiective strategice vitale ale României, îndeosebi cele privind integrarea în structurile politice, economice și de securitate europene. Mai pot aceste grupuri să pericliteze îndeplinirea unor obiective asumate de România pentru integrarea în UE?

T.B.: Eu zic că acum e foarte greu să o facă din cauza atmosferei și din cauză că există o oarecare teamă de încălcare a legii, nu că nu ar mai vrea să o facă. S-a creat acest sentiment de teamă și la oamenii politici care ar fi tentați să intre în combinație cu grupuri de interese nelegitime, și la grupurile de interese nelegitime care au tentația și relațiile necesare în lumea politică. Dar de aici până la a așeza lucrurile în ordinea lor firească mai este o cale lungă, și ea trece prin justiție. Trebuie să avem certitudinea că instituțiile Statului sunt puternice, iar eu vă pot spune că instituțiile Statului sunt destul de puternice acum, să înceapă bătălia cu aceste grupuri nelegitime de interese care se manifestă și prin presă, și prin presiunile pe care le fac, prin organizarea unor reacții împotriva unor instituții ale Statului, deci se manifestă divers. Instituțiile Statului sunt capabile acum să înceapă lupta, nu sunt însă convins că suficient de puternice să o și câștige. De aceea spun că sunt într-o bătălie contra cronometru de consolidare a instituțiilor Statului, de creștere a încrederii lor în ele și în faptul că nu vor fi deturnate de decizii politice de la a-și îndeplini misiunea.

Rep: Ați spus că în instanțe există încă un nivel ridicat de corupție. Acest lucru poate să afecteze lupta împotriva corupției?

T.B.: Sigur că poate, de aceea eu și exercit acest tip de presiune, crerându-le instanțelor, parchetelor, poliției să-și facă treaba și în același timp garantându-le că nu va exista intervenție politică în activitatea lor.

Rep. Ce se întâmplă cu acei judecători care dau sentințe care apoi sunt invalidate fie la Înalta Curte de Justiție și Casație, fie la CEDO?

T.B.: Din păcate aici trebuie dus războiul responsabilizării. Independența judecătorilor și a procurorilor este acum totală, dar Statul Român plătește soluțiile lor incorecte, exact cele despre care discutam că sunt date pe bază de corupție, pe bază de intervenție politică… Vor trebui să plătească, domniile lor, nu Statul Român. Deci nu contribuabilul împotriva căruia au dat decizii, să-i mai plătească și sancțiunile pe care Statul Român le primește. Altfel sunt un adept fără rezerve al independenței fiecărui judecător și procuror.

Rep.: PD a început să racoleze oamenii din alte partide, sau oamenii din alte partide au început să meargă înspre PD. Poate acest lucru să substituie organizarea de alegeri anticipate, să stabilească o majoritate?

T.B.: Dacă ne referim la parlament, opțiunea unora pentru PD poate fi temporar un substitut. Dacă ne referim la teritoriu, își are rădăcina în altă zonă, în teama primarilor opoziției că nu vor primi resurse financiare numai pentru că nu sunt ai Alinței. Din acest punct de vedere, opțiunile lor arată cât de bolnavi suntem și la nivel central și la nivel local. Eu sper ca prin acțiunea Guvernului, acest proces să fie stopat. Sigur, alocările de la sfârșitul anului 2005, nu i-au încurajat în a fi convinși că sunt respectate comunitățile și nu se are în vedere culoarea politică a primarilor. Din acest punct de vedere vă pot spune că am avut o discuție foarte serioasă cu prim-ministrul Tăriceanu.

Rep.: După integrarea României în UE, în primăvara anului viitor s-ar putea organiza alegeri pentru europarlamentari. Ar putea fi acesta un moment în care România să decidă declanșarea de alegeri anticipate?

T.B.: N-aș mai deschide subiectul pentru că inflamează pe toată lumea, acum, înaintea raportului din luna mai. Și vă pot spune că nu va fi doar un raport în luna mai, ci unul și în luna noiembrie. Deci România va avea de trecut două rapoarte în mai și noiembrie, să sperăm că le vom trece cu bine și ne vom atinge obiectivul la 1 ianuarie 2007. Dacă mă întrebați pe mine cum stăm în raport cu pregătirea de integrare, vă pot spune că 1 ianuarie 2007 este un termen cert, nu pentru că ar vrea alții din afară să fie așa, ci pentru că ne vom îndeplini toate obligațiile asumate din punct de vedere a Guvernului. Ceea ce nu înseamnă, și aici nu vreau să fie o confuzie, pentru că ar putea veni întrebarea de ce sunteți atunci critic al Guvernului din când în când.

Pe integrare își face foarte bine treaba, dar partea de integrare înseamnă 10% din ce trebuie să facă un guvern.

Rep.: Ați spus în campanie că nu veți avea liniște până când românii nu vor trăi bine. Sunteți mai liniștit din acest punct de vedere?

T.B: Nu, deloc. Nu pot fi liniștit mai ales când privesc spre pensionari, spre categorii care nu au ajuns la un nivel de venit care să le permită acel trai decent. Privesc și către farmacii, încă avem probleme în distribuția medicamentelor compensate. Însă privind către alte categorii, chiar către funcționarii publici, remarcăm că am avut o creștere de venit de circa 50% în anul 2005, începem să ne mișcăm. Sigur nu suntem o țară mică de 200.000 de oameni sau 2.000.000, în care lucrurile se mișcă foarte rapid. Dar lucrurile au început să se miște, și se vor mișca în direcția bună.

Rep.: În 2009 veți mai duce o bătălie împreună cu PD-ul sau cu Alianța?

T.B.: Să vedem, timpul ne va spune. Sper ca PNL-ul să înțeleagă că nu sunt președintele PD-ului, și că am dus steagul Alianței și l-am înfipt pe vârful muntelui, și că e păcat să mă lase să țin steagul singur.

Rep.: Ne dați câte un interviu în fiecare an, nouă ani de acuma încolo?

T.B: Sigur că da. Nouă, patru, vedem. Dar vă dau în fiecare an câte un interviu.

Ioana LUCÄ‚CEL

Dan PARCÄ‚LAB

GAZETA de Maramureș