Maghiarii se ceartă pe legea lor
Uniunea Civică Maghiară cere organismelor internaționale să monitorizeze procesul de modificare a legislației electorale, susținând că prevederile referitoare la organizațiile comunităților naționale contravin criteriilor politice de integrare în UE.
Proiectul legii privind statutul minorităților naționale este sub standardele dorite de minorități, au apreciat, vineri seara, în cadrul unui forum politic, la Târgu Mureș, deputatul UDMR Toro T. Tibor, precum și avocatul budapestan dr. Veress Laszlo.
Veress, care a fost invitat la forum de Uniunea Civică Maghiară și de Consiliul Național Secuiesc în calitate de expert, și-a expus părerea potrivit căreia „trebuie lăsată ștacheta până e sigur că legea aduce mai multe beneficii comunității minoritare decât pierderi”.
„E bine ca reprezentanții comunității să nu ceară nici mai mult, nici mai puțin decât ce există în Europa și funcționează în practică așa cum se întâmplă în Spania sau în țările scandinave”, a afirmat Veress.
În opinia lui, în acest proiect al legii privind statutul minorităților naționale, “ștacheta e atât de jos lăsată, că nu aduce nici un beneficiu comunității”.
De aceeași părere a fost și Toro T. Tibor, care a declarat presei că proiectul respectiv s-ar fi ridicat peste ștacheta dorită, dacă ar mai fi abordat cel puțin încă zece aspecte.
„Nu sunt mulțumit. Există niște principii, există un nivel sub care nu avem voie să coborâm. Deocamdată, avem de-a face cu un proiect problematic, în care a existat o tendință a organizațiilor minorităților aflate în Parlament să aibă o situație de monopol”, a afirmat ultraradicalul maghiar.
În opinia acestuia, s-a îmbunătățit mult proiectul, “în sensul că s-a eliminat discriminarea între organizațiile parlamentare și neparlamentare, ceea ce este un lucru pozitiv”. Potrivit lui Toro, toate organizațiile minorităților care doresc să funcționeze în baza acestei legi “trebuie să se reînființeze și să satisfacă aceste condiții”.
Toro a mai spus, în cadrul dezbaterilor, că a depus amendamente la lege, dar acestea nu au fost luate în seamă.
„Problema este că nu au arătat nici o voință de a schimba. În UDMR nu există egalitate de o vreme încoace. Nici o organizație nu funcționează dacă nu există frâne la abuzuri. În această formă, acest proiect de lege este antiminoritar”, a mai declarat deputatul UDMR.
El a criticat faptul că în prezent există un pact politic între cei 18 reprezentanți ai minorităților și putere, indiferent de coloratura politică, care constă în faptul că acestora le sunt acordate niște subvenții din bugetul de stat.
„În schimbul acestor subvenții, susțin în Parlament, cu voturi, puterea. Acesta este un pact politic, care nu ajută populația acestor comunități, dar legea ar fi putut rezolva acest aspect, întrucât interesul puterii e clar, că întotdeauna dorește voturi pentru ceva. Această lege ar fi putut înlătura deficitul democratic”, a mai arătat Toro T. Tibor.
UDMR a primit peste o sută de amendamente la proiectul de lege privind statutul minorităților naționale, în urma consultărilor și dezbaterii publice lansate de uniune după prezentarea proiectului.
Președintele UDMR, Marko Bela, a declarat, în urmă cu o săptămână, că amendamentele au venit de la formațiuni civice maghiare, biserici, dar și de la Consiliul Minorităților Naționale.
Marko Bela și-a manifestat atunci speranța ca proiectul legii privind statutul minorităților naționale să fie înaintat Parlamentului în circa două săptămâni.
Potrivit documentului semnat de președintele Consiliului Național al UCM, Szilágyi Zsolt, făcut public vineri, organizația solicită eliminarea din legislația privind alegerile a articolelor discriminatorii și antidemocratice referitoare la minorități, astfel încât să fie respectate “pluralismul și egalitatea de șanse”.
Uniunea critică faptul că, în pofida numeroaselor critici formulate de organismele internaționale, instituțiile românești nu au început demersurile de modificare a legii electorale și cere Parlamentului României “să modifice de urgență” legislația electorală, precum și Legea partidelor. UCM precizează că mai multe organisme și instituții internaționale au apreciat ca “discriminatorii și antidemocratice” articolele referitoare la eligibilitatea organizațiilor minorităților naționale.
Uniunea Civică Maghiară citează mai multe documente printre care și raportul OSCE privind alegerile parlamentare din România, dat publicității în februarie 2005, unde, referitor la participarea minorităților la alegeri, se constată că”trebuie modificate prevederile ce fac diferență între organizații parlamentare și extraparlamentare”.
Organizația minorității maghiare invocă și raportul anual privind situația drepturilor omului din România, realizat de Departamentul de Stat al SUA în care se arată că “Legea electorală locală conține prevederi discriminatorii la adresa unor organizații naționale, definind ca eligibile organizațiile ca membre a Consiliului Minorităților Naționale, cu condiționări în plus față de acelea care sunt reprezentate deja în Parlament”.
Cora MUNTEAN
