Uncategorized

Complot împotriva planetei

Politica americană referitoare la problemele de mediu este dictată de marile corporații americane. Documente confidențiale ale Departamentului de Stat dovedesc că decizia președintelui SUA, George Bush, de a nu semna tratatul de la Kyoto privind prevenirea încălzirii globale a fost influențată de presiunile făcute de ExxonMobil, cea mai puternică companie petrolieră din lume. Convergența intereselor Administrației Bush și industriei petroliere i-a determinat pe oficialii de la Casa Albă să modifice până și rapoartele guvernamentale care atestă legătura dintre emisiile de noxe și efectul de seră.

Suspiciunile asupra rolului jucat de marile companii americane în conturarea politicii Statelor Unite au fost confirmate săptămâna trecută, după ce organizația ecologistă Greenpeace a reușit să studieze documente ale Departamentului de Stat din perioada 2001-2004, obținute în baza legislației SUA privind libertatea de informație. Documentația demonstrează că subsecretarul de stat pentru Afaceri Globale, Paula Dobriansky, s-a întâlnit cu membri ai conducerii Exxon, pentru a stabili poziția americană față de schimbările climaterice globale. Obediența administrației Bush față de gigantul petrolier a mers până acolo încât oficialii americani au cerut explicit firmei Exxon să indice care politică climaterică este considerată acceptabilă de către companie.

După cum se știe, Statele Unite au respins în 2001 protocolul de la Kyoto, la numai câteva luni după alegerea lui George Bush în funcția de președinte al Statelor Unite, în condițiile în care ExxonMobil a fost unul dintre cei mai importanți sponsori ai campaniei electorale a republicanilor. Până în prezent, Exxon a susținut în mod public că nu a avut nici un amestec în respingerea de către Statele Unite a tratatului de la Kyoto. În cadrul unei audieri în fața Comitetului de Știință și Tehnologie al Camerei Lorzilor, în 2003, șeful Departamentului de relații publice al Exxon, Nick Thomas, a afirmat :” Cred că putem spune categoric că nu am făcut nici o presiune asupra guvernului Statelor Unite sau altui guvern pentru a lua vreo poziție față de tratatul de la Kyoto.”

Documentele cercetate de organizația ecologistă Greenpeace sugerează însă contrariul. Astfel, într-un document întocmit înaintea întâlnirii dintre Dobriansky și Global Climate Coalition (GOC), principalul grup industrial american opus tratatului, dominat de Exxon, se arată că “președintele Statelor Unite a respins tratatul de la Kyoto pe baza informațiilor furnizate de GOC.” Potrivit altor procese-verbale, Exxon a susținut că aprobarea tratatului “ar fi prematură și nejustificat de drastică”, costurile legate de instalațiile de purificare a gazelor poluante – factorul principal de incălzire globală – fiind considerate inacceptabile.

Concluzia directorului executiv al Greenpeace, Stephen Tindale, este tranșantă:”Aceste documente dezvăluie un adevăr alarmant – acela că politica Casei Albe este dictată de cea mai puternică companie petrolieră din lume. Politica de mediu a administrației Bush reprezintă o amenințare pentru umanitate”.

Manipulări grosolane

Consensul dintre compania Exxon și administrația americană privind respingerea protocolului de la Kyoto reiese și din alte demersuri ale oficialilor Casei Albe. Astfel, Paula Dobriansky s-a întâlnit de mai multe ori cu Don Pearlman, un activist internațional anti-Kyoto, fost consilier plătit de guvernele saudit și kuweitian, care au urmat linia americană în privința tratatului. Potrivit cotidianului New York Times, alți doi oficiali americani au modificat documente guvernamentale referitoare la încălzirea globală minimalizând legătura dintre emisiile de gaze poluante și efectul de seră. Cazul cel mai flagrant este cel al lui Philip A. Cooney, numit de Bush în postul de director al Consiliului pentru Calitatea Mediului, după ce a fost lobbyst al Institutului American al Petrolului, cel mai mare grup comercial petrolier care a luptat împotriva restricțiilor impuse de tratatul de la Kyoto. Fără să posede nici o calificare știiințifică, Cooney a făcut zeci de schimbări în rapoartele guvernamentale referitoare la relația dintre gazele poluante și încălzirea climei, minimalizând legătura dintre acestea. Câteva exemple sunt edificatoare. În octombrie 2002, Cooney a intervenit în “Planeta noastră schimbătoare”, un rezumat al cercetărilor guvernamentale privind clima, adăugând cuvântul “extrem” în următoarea propoziție:”atribuirea de cauze biologice și ecologice schimbărilor de climă este extrem de dificilă”. O altă propoziție – “Multe observații științifice demonstrează că Pământul trece printr-o perioadă de schimbări relativ rapide” a fost transformată în “Multe observații științifice ne îndreaptă spre concluzia că Pământul ar putea trece printr-o perioadă de schimbări relativ rapide”. Într-o secțiune referitoare la necesitatea cercetărilor despre impactul încălzirii climei asupra rezervelor de apă și pericolului inundațiilor, Cooney a eliminat un întreg paragraf referitor la iminența topirii ghețarilor din lanțurile muntoase.

Un alt funcționar politic care a avut un rol important în ajustarea rapoartelor guvernamentale a fost Harlan L. Watson, șeful echipei de negociatori pe probleme de climă din cadrul Departamentului de Stat. Într-un memorandum din 4 octombrie 2002 adresat lui James R. Mahoney, șeful Programului Științific privind Schimbările Climatice al Statelor Unite, Watson i-a recomandat insistent să omită un text referitor la descoperirile Academiei Naționale de Știință. Potrivit lui Watson, textul nu includea “o recunoaștere corespunzătoare a incertitudinilor și a naturii precare a unui număr de afirmații”.

Savanții contraatacă

Operațiunea de manipulare pusă la cale de Casa Albă a fost taxată prompt de oamenii de știință și de grupările ecologiste. Potrivit lui Eileen Claussen, președintele Pew Center on Global Change, “eforturile de a amplifica incertitudinile datelor științifice au avut în mod clar scopul de a întârzia restricționarea emisiilor de gaze, care rămân o consecință de neevitat a arderii petrolului și a cărbunelui. Singura lor metodă de a controla această problemă și de a nu face nimic este să arunce cu noroi în știință”. Într-un memorandum trimis guvernului federal, Rick S.Piltz, care a demisionat în luna martie din Biroul de Coordonare Guvernamental privind cercetările climaterice a declarat că acțiunile Casei Albe amenință programul de 1,8 miliarde de dolari destinat studierii cauzelor și consecințelor modificărilor de climă: “Fiecare administrație are o politică față de schimbările climatice. Dar nu am văzut niciodată o situație ca cea din ultimii patru ani, în care Casa Albă s-a amestecat în programele științifice într-un mod care a subminat credibilitatea și integritatea programului.”

Revolta comunității științifice față de metodele Casei Albe i-a determinat pe savanți să treacă la contraatac. Într-un gest fără precedent, Academia Națională de Științe a Statelor Unite a semnat o scrisoare comună împreună cu forurile similare din alte 10 țări (Marea Britanie, Franța, Rusia, Germania, Japonia, Italia, Canada, Brazilia, China și India), prin care cheamă națiunile din G8 să reducă emisiile de gaze poluante care contribuie la efectul de seră.

În încercarea de a influența desfășurarea summit-ului G8 de luna viitoare, din localitatea americană Gleneagles, savanții afirmă că dovezile științifice adunate până acum sunt suficient de clare pentru a-i obliga pe liderii mondiali să treacă la acțiune:”În cea mai mare măsură, încălzirea climei din ultimele decenii se datorează activităților umane. Este vital ca toate națiunile să identifice măsuri care să contribuie la reducerea substanțială și de lungă durată a emisiilor gazelor de seră.” Declarația comună cheamă statele din G8 să recunoască că întârzierile în acțiune vor mări riscul unor efecte adverse în mediul înconjurător și vor crea probabil un cost mai mare”.

Savanții speră că noul consens științific va îngreuna poziția administrației Bush, care până acum a speculat mereu doza de incertitudine inerentă unei științe noi, cum este climatologia. Potrivit lui Lord May, președintele Societății Regale din Marea Britanie, “cooptarea SUA este esențială din cauza cantității uriașe de emisii de gaze de seră de care sunt responsabile. Președintele Bush va avea o ocazie la Gleneagle să semnaleze că administrația sa nu va mai ignora dovezile științifice și va acționa pentru reducerea emisiilor.”

Ioan BUTIURCÄ‚

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close