Raportul CSM a fost nefavorabil
În urma analizei facute de catre Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la activitatea instantelor si parchetelor din România s-a concluzionat ca starea justitiei pe anul 2006 a fost critica. Principalele cauze ale acestei situatii sunt lipsa de cultura juridica a populatiei, traficul de influenta practicat de puterea executiva si de cea legislativa în dosarele în lucru, dar si neîntelegerile dintre membrii CSM si Ministerul Justitiei. Alte cauze care au dus la actuala situatie sunt legate de legislatia instabila, practica neunitara si lipsa personalului si supraîncarcarea.
Previziunile pentru anul 2007 nu sunt nici ele mai optimiste. Au existat si situatii extreme, în care un judecator a avut de dat sentinte în peste 2.400 de cauze, iar un procuror a avut aproximativ 5.000 de lucrari, se arata în raport. Magistratii reclama la rândul lor legislatia stufoasa si incoerenta, la fel si necorelarea dispozitiilor legislative. O alta suparare a judecatorilor si procurorilor este numarul mare de dosare raportat la numarul mic al magistratilor. Procurorii se plâng si de lipsa eficientei procedurilor cu strainatatea, cum ar fi comisiile rogatorii. În raportul CSM, judecatorilor li se reproseaza lipsa de experienta în a controla conduita procesuala a partilor, studiul insuficient al sedintei de judecata, acordarea de termene nejustificate la cererile partilor ori a aparatorilor acestora. Totodata, ei mai sunt acuzati ca încuviinteaza probe cu martori fara a se consemna numele si domiciliul acestora, nu respecta dispozitiile privind taxele de timbru sau nu desemneaza avocatul din oficiu pentru toti inculpatii în situatiile în care asistenta juridica este obligatorie. În aceste conditii, ministrul Justitiei Tudor Chiuariu sustine ca clauza de salvagardare cu care este amenintata România este doar un zvon. El a dat asigurari ca este exclusa activarea unei astfel de clauze. Ministrul a invocat interese politice meschine care vor sa arate ca reforma în justitie nu se mai poate realiza si care induc permanent ideea ca România este în pericol. În ceea ce priveste legea de înfiintare a Agentiei Nationale de Integritate (ANI), Chiuariu s-a aratat înca o data mândru de a-si fi putut tine promisiunea ca legea sa fie adoptata pâna pe 15 mai. Faptul ca acum a încercat introducerea unei ordononate de urgenta cu modificari aduse textului initial, nu este decât o corectare a “micilor greseli” care au scapat necorectate, justifica ministrul. “Legea va fi eficienta si de asta dam aceasta ordonanta de urgenta, pentru a corecta anumite lucruri care o faceau ineficienta”
România pierde tot mai des la CEDO
În 2006, România a fost al doilea stat, dupa Rusia, ca numar de dosare aflate pe rolul CEDO, însumând 11,8% din numarul total al cauzelor înregistrate. În ultimii patru ani situatia a fost tot mai dificila pentru statul român: 53 de cauze au fost comunicate Guvernului României în 2003, 70 de cauze – în 2004, 137 – în 2005 si 288 cauze – în 2006. Din totalul cauzelor, CEDO a solutionat anul trecut 67 dintre ele. În 61 de cauze România a pierdut, patru cauze au fost respinse, iar doua au fost solutionate amiabil. Opt procese pierdute de România au fost din cauza încalcarii dreptului de acces efectiv la un tribunal. Aceste cauze se refera în principal la impedimentele care au determinat întârzieri nejustificate în executarea unor hotarâri judecatoresti, procedurile greoaie pentru executarea acestora, lipsa de eficienta atât a instantelor, cât si a altor organe ale statului, lipsa de coordonare si colaborare eficienta între instantele judecatoresti si alte organe ale statului. Sapte cauze pierdute la Strasbourg s-au datorat si desfiintarii prin cai extraordinare de atac a unor hotarâri definitive si irevocabile. Potrivit CSM, motivele care au determinat condamnarea României în aceste cauze sunt legate de incoerenta legislativa si aplicarea defectuoasa a legislatiei existente în materia restituirii imobilelor nationalizate, întârziindu-se ori împiedicându-se nejustificat restituirea acestora, sau acordarea de despagubiri. Doua dosare pierdute au fost din cauza aplicarii unor tratamente inumane si degradante de catre reprezentanti ai unor institutii publice.
În paralel, Transparency International a facut public un raport anual asupra justitiei, semnalând scutirea coruptilor de pedeapsa cu puscaria în favoarea unei condamnari cu suspendare si ineficienta Consiliului Superior al Magistraturii printre alte concluzii critice. În schimb, organizatia acorda o nota buna adoptarii Legii de înfiintare a Agentiei Nationale de Integritate. Transparency International considera ca, de la ultimul raport, populatia are în continuare o parere proasta despre lupta împotriva coruptiei. Si asta în primul rând din cauza “coruptiei mici” ce înca persista în spitale, scoli si în administratia publica. Pe de alta parte, Transparency International critica mesajele politice diferite în ceea ce priveste lupta anticoruptie si personalizarea acestora. Organizatia condamna si propunerea ministrului Justitiei de înlocuire a sefului Sectiei a 2-a din cadrul DNA, Doru tulus, fara “o analiza prealabila a activitatii acestuia si în absenta oricarei discutii preliminare cu magistratul”. Cât priveste activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, Transparency International remarca o scadere a credibilitati institutiei în rândul magistratilor de la 60 la suta în 2005, la 43 la suta în 2006. Raportul ONG-lui arata si ca Inspectia Judiciara, cea care raspunde de sanctionarea magistratilor care au gresit, s-a autosesizat în mai putin de 2% din cele 3.700 de sesizari primite.
BOGDAN GHERGHEL
