Condițiile integrãrii în UE
Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeanã reprezintã materializarea eforturilor de intregrare ințiate acum un deceniu, dar și cadrul juridic și instituțional al dezvoltãrii noilor relațiile ale României cu UE, în calitate de stat membru. Structura tratatului, mãsurile tranzitorii convenite în cadrul negocierilor, prevederile instituționale și financiare cu caracter temporar, clauzele de salvgardare vor fi prezentate în paginile ziarului.
Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeanã este comun cu cel al Bulgariei și reprezintã rezultatul integral al procesului de negociere a celor 31 de capitole, documentul fiind elaborat pe baza acelorași principii și dupã metoda de lucru utilizatã la redactarea Tratatului de aderare a celor zece noi state membre. Spre deosebire de acestea, prin Tratatul de aderare, România și Bulgaria vor adera și la Tratatul constituțional european (Constituția europeanã), dacã documentul va fi ratificat de toate statele membre pânã la data aderãrii efective a României și Bulgariei. În acest context, va fi redactat în paralel un Act de aderare și un Protocol de aderare. Actul și Protocolul au, în principiu, conținut identic și vor intra în vigoare alternativ, în funcție de intrarea în vigoare a Constituției europene. Actul de aderare cuprinde modificãrile aduse tratatelor constitutive UE, în vigoare în prezent.
Ca structurã, Tratatul de aderare a României la UE cuprinde Pãrțile generale: Tratatul propriu-zis (șase articole), Actul de aderare / Protocolul de aderare; Anexele: mãsurile convenite în cadrul negocierilor – mãsuri permanente și mãsuri temporare și Declarațiile.
Tratatul de aderare va intra în vigoare dupã ce va fi ratificat de pãrțile contractante, conform procedurilor interne, iar instrumentele de ratificare vor fi depuse pânã la 31 decembrie 2006. Conform clauzei finale, dacã unul dintre cele douã state care aderã nu depune instrumentul de ratificare pânã la aceastã datã, Tratatul va intra în vigoare pentru celãlalt stat, Consiliul urmând sã adopte ajustãrile necesare Protocolului de aderare sau, dupã caz, Actului de aderare.
Actul de aderare / Protocolul de aderare conține: principiile, prevederi generale: elemente privind ajustarea Tratatelor / Constituției, prevederile permanente – în principal adaptarea acquis-ului-, prevederile temporare, adicã perioadele de tranziție și prevederi legate de implementarea Actului. Principiile conțin definiții și prevederi privind caracterul obligatoriu pentru România și Bulgaria al tratatelor fundamentale și al actelor adoptate de institutiile comunitare și de Banca Centralã Europeanã anterior aderãrii acestora la UE. Aplicarea dispozițiilor tratatelor originare și ale actelor instituțiilor sunt supuse derogãrilor convenite în cursul negocierilor de aderare cu fiecare stat candidat. România va adera la convențiile și acordurile încheiate de Uniune cu terțe state, convențiile încheiate între statele membre, precum și însușirea acquis-ului Schengen, lista convențiilor încheiate între statele membre fiind anexatã Actului/Protocolului. România are, de asemenea, obligația de a modifica, pânã la data aderãrii, tratatele încheiate cu state terțe, care sunt incompatibile cu dreptul comunitar. În caz contrar, aceste tratate vor fi denunțate.
România si Bulgaria vor participa în cadrul Uniunii Economice și Monetare, de la data aderãrii, fiind considerate state cu derogare de la adoptarea monedei unice, conform articolului 122 al Tratatului de instituire a Comunitãții Economice Europene.
Prevederi permanente și temporare
Partea a III-a (Prevederile permanente) stipuleazã acceptarea mãsurilor negociate permanente (prevãzute într-o anexã), precum și referirea la mecanismul efectuãrii adaptãrilor tehnice ale acquis-ului, adoptat pânã la 1 octombrie 2004 (“cut-off date”). Este vorba despre actele adoptate de instituțiile UE, în diferite domenii, care vor fi adaptate, în vederea aplicãrii acestora, la România. Dintre adaptãrile tehnice pot fi menționate: etichetarea produselor electrice și electronice; lista de specii de plante și animale protejate în România; calificãri, lista profesiunilor liberale și a instituțiilor de învãțãmânt care au eliberat diplomele în acest sens; lista punctelor de frontierã; lista aeroporturilor internaționale; lista produselor chimice periculoase; traducerea în limba românã a tuturor termenilor de specialitate în diverse domenii (exemplu: societate pe acțiuni, societãți în nume colectiv, societãți cu rãspundere limitatã, taxã de drum, autostrãzi, drumuri naționale, drumuri județene, drumuri comunale etc); lista statelor cãrora România le solicitã vizã și diferitele categorii de vizã; lista instituțiilor din România participante la procesul de achiziții publice.
Partea a IV-a – Prevederile temporare – se referã la mãsurile tranzitorii convenite în cadrul negocierilor – conținute în anexã- prevederile instituționale și prevederile financiare cu caracter temporar.
Partea a V-a – Prevederi referitoare la adaptãrile instituționale – cuprinde dispoziții privind adaptãrile instituționale, care sunt necesare în urma aderãrii României și Bulgariei (Titlul I), modalitãțile de aplicare a actelor instituțiilor comunitare fațã de România (Titlul II) și prevederile finale (Titlul III).
La Tratatul de aderare a fost anexatã o serie de declarații cu caracter politic, care nu produce efecte juridice: Declarația comunã a statelor membre (UE 25) privind libera circulație a persoanelor, prin care statele membre își exprimã angajamentul de a spori accesul cetãțenilor români la piața muncii, în vederea accelerãrii armonizãrii cu acquis-ul comunitar.; Declarația comunã a UE 25 și a Comisiei Europene, privind pregãtirile pentru aderare ale Bulgariei și ale României, prin care se afirma cã UE va continua monitorizarea strictã a aplicãrii angajamentelor convenite în negocieri, acordând o atenție deosebitã domeniilor justiției și afacerilor interne, concurenței și mediului; Declarația comunã a Germaniei și Austriei privind libera circulație a persoanelor; Declarația Bulgariei privind alfabetul chirilic.
România a acceptat declarațiile propuse de statele membre și nu a solicitat introducerea unor declarații dupã modelul celor zece noi state membre, referitoare la libera circulație a persoanelor și la clauza de salvgardare, deoarece prevederile Tratatului în aceste domenii sunt clare și lipsite de echivoc.
Reprezentarea României
România va avea 35 de locuri în Parlamentul European, în perioada cuprinsã între data aderãrii efective la Uniune și 2009, moment în care se vor desfãșura noi alegeri pentru Parlamentul European, având, totodatã, obligația de a desfãșura alegeri pentru Parlamentul European “nu mai târziu de 31 decembrie 2007”, fapt ce presupune cã aceste alegeri se pot organiza oricând înainte de 31 decembrie 2007, inclusiv în intervalul dintre semnarea Tratatului de aderare, 25 aprilie 2005 și data aderãrii. Europarlamentarii români primiți luni, 26 septembrie, la Paralamentul European au doar statutul de observatori, putând participa la ședințele în plen ale legislativului european, precum și în cadrul comisiilor de specialitate ale parlamentului, însã ei nu au drept de vot. Cheltuielile cu deplasãrile, precum și diurna de 262 euro vor fi suportate de Parlamentul European pânã la data aderãrii României. Actul conține și dispoziții referitoare la necesitatea adaptãrii de cãtre instituțiile comunitare – Consiliul, Comisia și Curtea de Justiție – a regulilor de procedurã. România va avea în Consiliu 14 voturi, va numi un membru al Comisiei Europene, la data aderãrii, al cãrui mandat va expira o datã cu expirarea mandatelor celorlalți membri ai Comisiei. Comisarul român va fi numit de Consiliu, cu majoritate calificatã, în acord cu Președintele Comisiei și cu avizul Parlamentului European, ultimul constituind o noutate fațã de Tratatul celor zece noi state membre, ce au aderat în 2004, pentru a se asigura o mai mare transparențã a deciziei. Totodata, România va numi un judecãtor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și la Tribunalul de primã instanțã. De asemenea, România va numi membri la Curtea Europeanã de Conturi, Comitetul Economic și Social (15) și Comitetul Regiunilor (15).
România are dreptul de a numi membri în Comitetul Director al Bãncii Europene de Investitii, precum și în Comitetul științific și Tehnic prevãzut de Tratatul EURATOM. Limba românã va deveni, la data aderãrii, una dintre limbile oficiale ale Uniunii, acest fapt însemnând cã toate actele instituțiilor comunitare vor fi comunicate și vor putea fi consultate și în limba românã.
Florin CEUȘAN
