Scoala clujeana Tomescu de la Litere, din pasiune pentru cultura scandinava

Profesoara Sanda Tomescu Baciu, fondatoarea Catedrei de limbi si literaturi scandinave din cadrul Facultatii de Litere a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj, intr-un interviu initiatic pentru revista Nordica.

Alaturi de Ambasada Regala a Norvegiei in Romania, Catedra de Limbi si Literaturi Scandinave din cadrul Facultatii de Litere din Cluj Napoca, este unul din promotorii de marca ai culturii scandinave, si cu precadere norvegiene in spatiul romanesc. Despre inceputurile, istoria, realizarile si beneficiile oferite invatamantului si culturii romane de catre aceasta catedra am stat de vorba cu conf. univ. dr. Sanda Tomescu Baciu.

Diana Sacarea, revista Nordica: Stimata doamna conf. univ. dr. Sanda Tomescu Baciu, sunteti fondatoarea Catedrei de limbi si literaturi scandinave din cadrul Facultatii de Litere din Cluj Napoca. Va rugam sa faceti un scurt istoric al sectiei de nordice, cum ati inceput activitatea, cum ati ajuns la ideea de a pune bazele acestei catedre, singura din Romania, de altfel, ce sprijin – daca a fost cazul – ati avut?

Conf. univ. dr. Sanda Tomescu Baciu: În anul 1991, Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj a raspuns cu generozitate si interes ofertei pe care am facut-o de a infiinta specializarea limba si literatura norvegiana la Facultatea de Litere. Formatia mea profesionala in aceasta specializare la Universitatea din Oslo mi-a permis sa candidez si sa ocup, prin concurs, un post de limba si literatura norvegiana care a fost creat in cadrul Catedrei de engleza, unde a functionat, pentru inceput, si Lectoratul de limba si literatura norvegiana. Ulterior, dupa zece ani de experienta, acesta a coagulat in jurul sau si doua cursuri optionale de suedeza si, respectiv, daneza, devenind din 2001, o catedra de sine statatoare, Catedra de limbi si literaturi scandinave. Nucleul acestei catedre il consituie specializarea, in sine, limba si literatura norvegiana B.

D.S.: Care este evolutia/ dinamica sectiei de limba si literatura norvegiana din perspectiva numarului de studenti?

Sanda Tomescu Baciu: Atractivitatea specializarii a crescut constant si datorita sustinerii permanente de catre Norvegia, prin burse de studii, de vara, Erasmus etc. Programul a atras un numar tot mai mare de studenti, astfel ca, in prezent, avem peste 120. Anual o medie de 12-13 studenti beneficiaza de aceste burse, cam 10% din numarul total al studentilor nostri de norvegiana, avand sansa de avea contact direct cu aceasta cultura.

D.S.: Va rugam sa prezentati catedra, dascalii de norvegiana? Pe cine vor intalni studentii din anul I in aceasta toamna?

S.T.B.: M-a preocupat permanent sa formez cadre didactice tinere, care au absolvit norvegiana aici la Cluj, si care ulterior s-au inscris la doctorat, pe care l-au sustinut in anul trecut – lector univ. dr. Kelemen Attila – , sau sint in curs de sustinere in anul universitar urmator – asistent univ. drd. Roxana Guliciuc. În plus, din acest semestru, ca sef de catedra, am invitat un cadru didactic norvegian, Geir Forbord, sa tina cursuri practice de limba norvegiana la anii doi si patru.

D.S.: Ce perspective au absolventii de limba si literatura norvegiana?

S.T.B.: Competentele absolventilor nostri vizeaza domeniul traducerilor, al serviciilor, sau invatamintul. În ultimii ani, absolventii, chiar si studentii nostri, au tot mai mare cautare in sfera serviciilor (call centers) in toata tara. Multi dintre absolventi sint traducatori autorizati pe baza certificatului de traducator pe care il obtin ulterior de la Ministerul Justitiei. Citiva dintre absolventii nostri au devenit ziaristi si fac cunoscuta Norvegia publicului romanesc. Piata traducerilor literare din Romania ar trebui, insa, sa atraga un numar mai mare dintre absolventii nostri cu inclinatii literare.

D.S.: Catedra dispune si de o biblioteca de studii nordice, care contine titluri, nu doar norvegiene, ci si finlandeze, suedeze si daneze. Cum ati reusit sa-i puneti bazele si care este regimul sau de functionare?

S.T.B.: În politica lingvistica a Universitatii Babes-Bolyai exista o preocupare permanenta de deschidere spre alte culturi ale lumii. Un exemplu in acest sens este initiativa de a infiinta in 1997 Biblioteca de Studii Nordice. Universitatea a alocat un spatiu generos pentru aceasta. Biblioteca este sustinuta cu materiale documentare donate de Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca. Specializarea norvegiana beneficiaza de carti, reviste, CD, DVD, cursuri pe suport electronic etc. Calculatoarele cu legatura internet, alte mijloace multimedia permit vizionarea de programe sau filme etc.

D.S.: Exista perspectiva ca, incepand cu anul universitar 2008-2009, deci de la toamna, limba norvegiana sa fie studiata in regim de specializare A. Va rugam sa ne spuneti ce insemna asta si ce avantaje va avea acest lucru!

S.T.B.: O noutate este, intr-adevar, ridicarea specializarii limba si literatura norvegiana B, la rang de specializare A, de indata ce se obtine autorizarea de la ARACIS, organism care acorda autorizarile de functionare a programelor academice pe plan national. Este laudabila preocuparea Universitatii Babes-Bolyai de a introduce si specializarea A, consecinta fireasca a succesului inregistrat de specializarea limba si literatura norvegiana B in rindul studentilor, dar si pe piata muncii. Patrunderea pe piata romaneasca a unor companii de servicii a dus la cresterea atractivitatii unor specializari filologice mai putin cunoscute la noi, dintre care face parte si norvegiana. În concluzie, speram ca din toamna sa putem inscrie studenti la norvegiana, atat la specializarea B, cat si la specializarea A.

D.S.: Ce tipuri de burse acordati si care sunt relatiile Catedrei cu alte universitati, in special din Scandinavia?

S.T.B.: Pe linga proiectele culturale pe care le organizam in colaborare si cu sustinerea Ambasadei Regale a Norvegiei, am desfasurat un proiect international ICT, finantat de Norvegia, in colaborare cu Universitetatea din Gdansk, Universitatea din Praga, Universitatea din Vilnius, consacrat predarii limbii norvegiene ca limba straina. Pe linga activitatea de cerecetare in care au fost implicati si citiva studenti, proiectul a atras fonduri pentru achizitionarea de materiale documentare si IT pentru predarea limbii norvegiene asistata de calculator. Dotarile obtinute prin acest proiect au ridicat standardul predarii limbii norvegiene cu mijloace multimedia. Prin aceasta, si Bibloteca de Studii Nordice si-a diversificat fondurile cu materiale multimedia.

D.S.: Pentru dvs. care ar fi elementele definitorii din cultura norvegiana care v-au fascinat ?

S.T.B.: Pe scurt, as include aici intreaga cultura norvegiana, in acceptiunea sa generala, ca mod de a percepe lumea si de a relationa cu aceasta: in literatura si arta, in relatiile sociale si umane, in raportul omului cu natura. Cred ca un element definitoriu al spiritului norvegian – care se remarca si in plan international – este respectul si corectitudinea fata de sine si de celalalt, cultivarea valorilor umane, ajutorarea celor slabi. Mai mult ca oricind, toate acestea asuma ideile pe care poetul si omul politic Henrik Wergeland – de la a carui nastere se implinesc 200 de ani – le punea mai presus de orice: adevarul, libertatea si iubirea. În acest an, ziua nationala a Norvegiei se desfasoara sub semnul acestui om de cultura care a marcat destinul politic si cultural al Norvegiei moderne.

D.S.: Care este autorul, muzicianul, cartea dumneavoastra, preferata?

S.T.B.: Ar fi prea multi scriitori ca sa ii pot insirui aici. Iata doar citiva: Snorre Sturlasson si Ludvig Holberg, sau in epoca moderna, Kjell Askilden, Lars Saabye Christensen, Thorvald Steen, Jan Kjærstad, Bjørg Vik, Gunnar Staalesen, Unni Lindell …

Însa, mereu revin la Henrik Ibsen, marele norvegian care apartine Norvegiei si dramaturgiei universale. Si legat de Ibsen, in muzica, desigur, Edvard Grieg, care ramine pentru mine preferat prin muzica la Peer Gynt. Prin aceasta am raspuns indirect la intrebarea ” cartea preferata “, care este, de fapt, un poem dramatic, Peer Gynt, ale carui sclipiri se schimba mereu in functie de timpul care il recepteaza. Asemenea unui diamant, mereu altul, in functie de lumina care il strabate.

Revenind la prezent, muzica lui Jan Garbarek imi pare fermecatoare.

D.S.: Care este, din punct de vedere extrauniversitar, relatia dvs. cu Ambasada si cu prezenta culturala si economica a norvegienilor in Romania. Ma refer, de pilda, la participarea dvs. la concertul Grieg de anul trecut organizat de Ambasada in cadrul Sibiu 2007. Capitala Culturala Europeana?!

Sanda Tomescu Baciu: Relatia cu Ambasada Regala a Norvegiei a fost totdeauna exceptionala, incepind din 1991, de la debutul specializarii. Ambasada a sustinut permanent programul de norvegiana, cu mult interes si caldura, chiar daca Clujul este departe de Bucuresti.

Exclenta Sa Øystein Hovdkinn a vizitat Universitatea si programul de norvegiana la scurt timp dupa venirea sa la post. Este un semn al atentiei si preocuparii Excelentei Sale, care, asemenea predecesorilor sai, ne onoreaza cu sprijinul sau. Dintre proiectele noastre cu Ambasada, amintesc doar citeva, sarbatorirea zilei nationale a Norvegiei la Cluj cu prilejul marcarii unui deceniu al specializarii de limba si literatura norvegiana la Univesitatea Babes-Bolyai si in Romania. Cu acel prilej, firmele norvegiene active in Romania ne-au facut cadou un echipament cu antena parabolica, televizor, videoplayer. Acest cadou aniversar a insemnat foarte mult pentru programul de norvegiana. Sau Seminarul ” Ibsen si filmul ” pe care l-am organizat in 2006, cu ocazia centenarului international Henrik Ibsen, cind am primit o importanta donatie de film de la Institutul de Film din Norvegia, si de carte, de la Ambasada Norvegiei. Ai amintit de concertul extraordinar Edvard Grieg de la Sibiu in 2007 ; studentii nostri au putut participa la concertul Grieg, datorita bunavointei Ambasadei, care a inchiriat un autocar pentru deplasarea noastra. Sau insusi acest supliment de Ziua nationala a Norvegiei, la care Ambasada participa cu interviuri si materiale documentare. Personal, dar si in numele studentilor si colegilor, sint recunoscatoare Ambasadei Norvegiei pentru sprijinul de care ne bucuram. În egala masura, multumesc si Centrului Norvegian pentru Cooperare Internationala in Învatamintul Superior, SIU, si Asociatiei pentru promovarea literaturii norvegiene in strainatate, NORLA, pentru sustinerea pe care ne-o acorda.

D.S.: Sunteti unul din reputatii traducatori romani de literatura norvegiana…

S.T.B.: Din literatura norvegiana, Knut Hamsun, Copii ai timpului lor, Ed. Cartea Romaneasca, sau Lars Saabye Christensen, Beatles, Ed. Univers, au fost foarte bine primite in Romania. Mai mult, Lars Saabye Christensen a venit la lansarea traducerii la Bucuresti si la Cluj. O lucrare la care am lucrat cu mare placere a fost antologia de Nuvele norvegiene.ro, Ed. Cartea Cartii de Stiinta, pentru care am primit premiul “Eta Boeriu” pentru traducere al Asociatiei Scriitorilor.

D.S.: Va multumim si va uram mult succes pe viitor!

A consemnat Diana SACAREA