Contractul cu Europa

După semnarea la 25 aprilie a Tratatului de Aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, la 11 mai Parlamentul bulgar a votat ratificarea Tratatului cu 231 voturi pentru, 2 abțineri și unul împotrivă. Parlamentarii români s-au dovedit mai consecvenți, votând, la 17 mai, în camerele reunite ale Parlamentului, cu unanimitate ratificarea Tratatului. Semnarea acestuia nu garantează însă integrarea României în 2007.

România a ales ratificarea Tratatatului prin intermediul Parlamentului, modalitate prevăzută de Constituția României, deși ar fi fost posibilă și organizarea unui referendum, la solicitarea președintelui, ceea ce ar fi dat o legitimitate sporită acestui act. Se pare că celebritatea ratificării a primat în fața consultării unui public care, deși insuficient informat, creditează Uniunea Europeană pe locul trei într-un top al încrederii în instituții ale populației.

Tratatul de aderare consacră aderarea României și a Bulgariei la Uniunea Europeană și faptul că prin aderare cele două state devin parte la Tratatul de instituire a Constituției pentru Europa (Constituția Europeană), dacă acesta va fi ratificat de toate statele membre pană la data aderării efective a României și Bulgariei. Actul de aderare cuprinde modificările aduse, prin aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, tratatelor constitutive în vigoare în prezent: Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul de instituire a Comunității Europene și Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM). Protocolul de aderare adaptează Tratatul Constituțional pentru a face posibilă aderarea României și Bulgariei la acest document.

Structura tratatului

Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană cuprinde Tratatul în sine, între statele membre ale Uniunii Europene și Bulgaria și România, și protocolul în privința condițiilor și aranjamentelor pentru admiterea Bulgariei și României în Uniune. Acest protocol conține, la rândul său, principii, ajustări constituționale, prevederi permanente, prevederi temporare (printre care măsurile tranzitorii) și prevederi legate de implementarea protocolului.

Anexele, al căror volum este mai mare decât cel al Tratatului și al Protocolului în sine, sunt în numar de nouă. Pachetul de documente este completat de Actul Final, declarații și schimbul de scrisori între cele două noi membre și Uniunea Europeană.

De asemenea, se precizează data la care Tratatul de aderare va intra in vigoare, precum și faptul că acesta va fi ratificat de părțile contractante conform procedurilor interne, adică prin proceduri parlamentare sau referendum. Părțile contractante trebuie să-și depună instrumentele de ratificare până la 31 decembrie 2006. Conform clauzei finale, dacă unul dintre cele două state care aderă nu depune instrumentul de ratificare pană la această dată, Tratatul va intra în vigoare pentru celălalt stat, Consiliul urmând să adopte ajustările necesare Protocolului de aderare sau, după caz, Actului de aderare.

Obligațiile majore ce incumbă celor două noi state membre se referă la aplicarea dispozițiilor tratatelor originare și ale actelor instituțiilor cu derogările convenite în cursul negocierilor de aderare cu fiecare stat candidat, aderarea la convențiile și acordurile încheiate de Uniune cu terțe state, convențiile încheiate între statele membre, precum și însușirea acquis-ului Schengen. România și Bulgaria au obligația de a modifica, până la data aderării, tratatele încheiate cu state terțe, care sunt incompatibile cu dreptul comunitar, sub sancțiunea denunțării acestora.

Actul normativ prevede faptul că Uniunea Europeană va adapta restricțiile cantitative la oțel și produse din oțel în relația cu statele terțe, în raport cu importurile României și Bulgariei. De asemenea, restricțiile cantitative aplicate de Uniune importurilor de produse textile și de îmbrăcăminte vor fi adaptate pentru a ține cont de aderarea Bulgariei și a României la Uniune. Tot UE va administra acordurile bilaterale privind pescuitul, încheiate de România și Bulgaria înainte de aderare.

Prezența în cadrul instituțional european

România și Bulgaria vor participa în cadrul Uniunii Economice și Monetare de la data aderării, fiind considerate state cu derogare de la adoptarea monedei unice conform articolului 122 al Tratatului de instituire a Comunității Economice Europene. În relația cu forul legislativ european, România va avea 35 de locuri în Parlamentul European, pentru perioada 2007 – 2009. După această dată, numărul locurilor în Parlamentul European va fi stabilit prin decizia Consiliului European. La nivelul Consiliului Uniunii, care reunește înalți reprezentanții ai executivelor naționale, țara noastră va avea 14 voturi. La nivelul autorității judecătorești europene, România are dreptul la un judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și unul la Tribunalul de Primă Instanță, pentru un mandat de 6 ani. În cadrul Comitetului Economic și Social și Comitetul Regiunilor vom avea câte 15 membri. România are dreptul de a numi membri în Comitetul Director al Băncii Europene de Invesțitii, precum și în Comitetul Științific și Tehnic prevăzut de Tratatul EURATOM. Uniunea Europeană va avea 27 de limbi oficiale, celor 25 actuale adăugându-li-se și româna și bulgara, cetățenii celor două țări putând cere și obține informații în limbile lor naționale.

Partea a treia a Tratatului – Prevederi permanente – stipulează acceptarea măsurilor negociate permanente, precum și referirea la mecanismul efectuării adaptărilor tehnice ale acquis-ului adoptat până la 1 octombrie 2004, de fapt actele adoptate de instituțiile Uniunii Europene în diferite domenii care vor fi adaptate în vederea aplicării acestora la România și Bulgaria. Astfel, România și Bulgaria vor trebui să-i adapteze specifiicațiile tehnice referitoare la etichetarea produselor electrice și electronice, lista de specii de plante și animale protejate în România, calificări, lista profesiunilor liberale și a instituțiilor de învățământ care au eliberat diplomele în acest sens, lista punctelor de frontieră, lista aeroporturilor internaționale, lista produselor chimice periculoase, traducerea în limba română a tuturor termenilor de specialitate în diverse domenii, lista statelor cărora România le va solicita viza și diferitele categorii de viză, lista instituțiilor din România participante la procesul de achiziții publice.

Partea a patra – Prevederile temporare – se referă la măsurile tranzitorii convenite în cadrul negocierilor, prevederile instituționale și prevederile financiare cu caracter temporar. Potrivit prevederilor instituționale cu caracter temporar, România va avea 35 de locuri în Parlamentul European în perioada cuprinsă între data aderării efective la Uniune și data la care se vor desfășura noi alegeri pentru Parlamentul European (2009). România are obligația de a desfășura alegeri pentru Parlamentul European nu mai târziu de 31 decembrie 2007, deci oricând în perioada dintre semnarea Tratatului de aderare, 25 aprilie 2005, și data aderării.

Prevederi financiare

Conform prevederilor financiare cu caracter temporar, România va contribui la capitalul subscris Băncii Europene de Investiți cu 42,3 milioane euro iar la Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel cu 29,88 milioane Euro. În perioada de tranziție, România va beneficia de Facilitatea Schengen, având ca scop finanțarea acțiunilor desfășurate la frontiera externă în vederea implementării acquis-ului Schengen, precum și de facilitatea pentru fluxuri monetare (Cash-flow Facility), având ca scop îmbunătățirea acestora, alocațiile ridicându-se la suma de 297,2 milioane euro în 2007, 131,8 milioane euro în 2008 și 130,8 milioane euro în 2009. Tratatul stipulează gestionarea de către agențiile de implementare a fondurilor din cadrul asistenței de pre-aderare, acordată prin programul PHARE, programul PHARE – CBC (Cross-border cooperation), programul ISPA, programul SAPARD și Facilitatea pentru perioada de tranzitie. Suma totală a alocărilor pentru actiuni structurale pentru România în perioada 2007-2009 va fi de 1.399 milioane euro în 2007, 1.972 milioane euro în 2008 și 2.603 milioane Euro în 2009.

În numărul următor vom prezenta perioadele de tranziție prevăzute de Tratatul de aderare în domeniile liberei circulații a serviciilor și persoanelor, transport, mediu, concurență, impozitare.

Florin CEUȘAN

florin@ziaruldemures.ro