Corneliu Grosu, doctorul în economie care deține rețeta anticriză

La o lună de la depunerea jurământului în Parlamentul României, senatorul Corneliu Grosu ne-a dezvăluit, în cadrul unui interviu, care sunt primele impresii ale vieții de parlamentar, precum și câteva mici secrete despre modul în care obișnuiește să își petreacă timpul liber. Pasionat deopotrivă de pescuit, tâmplărie și cărți, senatorul mureșean și-a manifestat încrederea în programul anticriză prevăzut în doctrina de guvernare a Partidului Social Democrat, identificând chiar câteva din prioritățile pe care economia județului ar trebui să le urmeze.

„Am promis noului ministru al sănătății că o să aibă

un factor de sprijin

în persoana mea”

Reporter: Care sunt primele impresii după o lună de activitate în Parlament? Un coleg de-al dumneavoastră mureșean avea senzația de haos…

Corneliu Grosu: Mișcarea browniană în fizică este caracterizată a fi drept cel mai mare haos. Și totuși, în mișcarea browniană există reguli, pe care este foarte important să le percepi și să le gestionezi.

Orice organizare presupune la început o rânduire administrativă, ceea ce poate da senzația de haos, deși haos înseamnă ceva ce nu poate fi controlat, ceea ce nu cred că este cazul în Parlament. M-am acomodat extrem de repede în grupul parlamentar PSD, mai ales că aveam destul de multe cunoș­tințe printre parlamentari. Pentru mine

investirea oficială este de câteva săptămâni, indiferent dacă am primit logistica și un

atestat că am câștigat alegerile. Din momentul depunerii jurământului mă consider un om care trebuie să lucreze în Senat. O campanie încununată cu succes te obligă să așezi câștigul pe un fundament care să fie profitabil mai departe în sensul punerii în practică a problemelor doctrinare, care să se reflecte în viața celor care așteaptă de la tine ceva.

Rep.: Sunteți vicepreședintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și combaterea corupției. Ce atribuții aveți în cadrul acesteia?

C.G.: Atribuțiile de fond sunt cele ale senatorului, cuprinse în statutul parlamentarului. Această comisie unde sunt vice­pre­ședinte își are principala menire de a soluționa, fie prin cercetări proprii, fie prin investigații direcționate către alte instituții specializate în combaterea corupției și soluționarea petițiilor, probleme controversate, nemulțumiri și necazuri ale cetățenilor.

Rep.: Sunteți membru și în Comisia de sănătate. Poate un doctor în economie să… resusciteze sistemul sanitar?

C.G.: Chiar a fost un moment de bună dispoziție atunci când fiecare dintre noi ne-am prezentat calificarea și pregătirea profesională și a venit rândul meu. Într-o comisie, chiar dacă este de sănătate publică, se ridică probleme care țin de meseria mea pentru că, foarte interesant, toți vorbitorii au abordat problemele de logistică, finanțare și susținere financiară a actului medical. Aici deja suntem exact acolo unde mă simt stăpân pe situație, perspectivă din care am promis noului ministru al sănătății că o să aibă un factor de sprijin în persoana mea.

Rep.: Cum pot fi diminuate efectele crizei economice, care începe să își arate colții și la noi în țară?

C.G.: Criza economică nu este o stare de spirit, ea se simte, doare chiar. Sunt mai multe planuri de atenuare a acesteia. Întâi cel normal, rapid, legat de consolidarea economiei românești. De data aceasta lipsa de pătrundere în ritmul rapid pe care trebuia să îl avem în dezvoltarea economică, ne este favorabilă, adică efectele negative vor fi din acest punct de vedere mai mici. A doua măsură care se poate lua este legată de necesitatea de a ne gândi că trebuie să începem să producem. Ani de zile economia românească nu a produs materie, ci doar a consumat. Programul actual de guvernare are în vedere în mare parte acest deziderat, creșterea producției și realizarea de investiții în infrastructură, în acele domenii în care se absoarbe forța de muncă din interiorul țării sau care se întoarce din străinătate.

Rep.: În ceea ce privește județul Mureș, care considerați că sunt principalele priorități?

C.G.: Nu aș face o separare geografică a măsurilor anticriză, deoarece este vorba despre o criză globală. Măsurile care se iau, de fond, pentru a scoate mai repede economia din criză sunt de natură globală. Pe de altă parte câteva elemente de ordin economic pot să contribuie clar la ameliorarea stării economiei județului. Și nu sunt o noutate. Am fost și încă suntem cel mai mare producător de lapte din țară. Dacă ne îndreptăm spre oamenii care își mențin în continuare această îndeletnicire, avem o sursă sigură de câștig. De asemenea, suntem o zonă cu un mare potențial de creștere a bovinelor și de exploatare a volumului de masă lemnoasă.

„Scriam la ziarul local din Miercurea Ciuc, iar un articol era plătit între 50 și 200 de lei, bani pe care îi foloseam pentru a achiziționa cărți, obicei pe care îl am și acum. Dețin o bibliotecă de aproape 3.500 de volume, însă valoarea ei nu este în cantitate, ci în conținut”

Rep.: Ați definitivat situația birourilor din teritoriu?

C.G.: Sunt două probleme la întrebarea dumneavoastră. După prevederile legii ar fi trebuit să îmi organizez biroul parlamentar în colegiul în care am candidat, ceea ce am și făcut, deschizând un birou la Reghin, pe strada Petru Maior, la numărul 49. De asemenea, am un cabinet și la Târgu-Mureș, în camera 81 din Palatul Administrativ, deoarece mi se pare normal să fiu senatoul tuturor locuitorilor județului, nu numai a celor din colegiul din care provin. Întrucât în zona Sighișoara Partidul Social Democrat nu are nici un reprezentant, intenționez să deschid și acolo un birou, astfel încât cetățenii județului să poată apela oricând la senatorul Corneliu Grosu.

Rep.: Ce pasiuni aveți în timpul liber?

C.G.: Mi-am dezvoltat pasiunile într-o manieră normală. Prima ar fi școala, fiind profesor din 1971, care se concretizează în șase cursuri și cinci cărți scrise. O altă pasiune de-a mea este pescuitul. Atunci când timpul îmi permite e o adevărată bucurie să îmi încerc norocul la păstrăv în apele din zona mea natală. Ca să fiu sincer până la capăt, îmi place foarte mult să fac tâmplărie. Seara cititul este o condiție sine qua non pentru a mă menține în formă, cu mențiunea că nu agreez cititul pe calculator, în variantă electronică, deoarece nu îl „simt” deloc…

Rep.: Dealtfel dețineți o colecție de cărți

valoroase…

C.G.: Da, moștenesc o parte din bi­blioteca tatălui meu, care a fost preot și care a moștenit la rândul lui cărți de la bunicul meu, care a fost, de asemenea, preot în Filia. Încă din timpul stagiaturii am pasiunea pentru cărți. Ca un fapt inedit, în 1972-1973 aveam un salariu de 1310 lei, în condițiile în care o carte din colecția „Biblioteca Pentru Toți” era 5 lei. Scriam la ziarul local din Miercurea Ciuc, iar un articol era plătit între 50 și 200 de lei, bani pe care îi foloseam pentru a achiziționa cărți, obicei pe care îl am și acum. Ca să revin la întrebare, am o bi­bliotecă de aproape 3.500 de volume, însă valoarea ei nu este în cantitate, ci în conținut

Rep.: Cine este politicianul dumneavoastră preferat?

C.G.: Fostul președinte al Statelor Unite ale Americii, John F. Kennedy, pentru că am moștenit de la el un crez politic, care se regăsește astăzi atât de real ancorat în viața noastră. El spunea așa: „Nu contează ce face America pentru tine, contează ce poți face tu pentru America!”

Rep.: Preferați sinceritatea sau diplomația în politică?

C.G: Una cu alta trebuie să se înmănuncheze. Un diplomat poate fi foarte sincer atâta timp și în condițiile în care el poate prin abilitățile de negociator și prin filozofia lui internă să-și controleze expunerea since­rității. Fondul problemei este sinceritatea și modul în care ți-o exprimi.

A consemnat Alexandru TOTH