Corupția, eterna problemã

Fenomenul corupției este încã o treaptã greu de urcat în drumul României spre aderarea la UE. În mai toate județele, “baronii locali” sunt o patã neagrã pe haina autoritãților locale, care se strãduiesc sã scoatã note de trecere în examenul cu Europa.

UE a atras din nou atenția asupra corupției la ultima reuniune a comitetelor parlamentare ale UE și României. Dezbaterea a avut loc la Bruxelles, între 22 și 23 noiembrie, iar delegația românã a fost condusã de Viorel Hrebenciuc, un om politic aflat des în vizorul presei. La punctul opt al declarației comune se reamintesc “îngrijorãrile formulate în raportul Comisiei Europene” și se face un apel “la adresa întregii clase politice, pentru a pune în aplicare legislația anticorupție adoptatã”. Reprezentanții UE au primit “cu satisfacție” noul plan de combatere a corupției, adoptat în vara anului trecut și care ar trebui executat pânã în 2007. UE face apel la cooperare între instituțiile publice, pentru eradicarea fenomenului corupției și își exprimã încrederea cã Parchetul Național Anticorupție va face luminã în culoarele corupției. Numai cã, pentru a face impresie bunã UE, PNA a decis sã se ocupe mai întâi de “marile dosare” și sã lase în plan secund corupția “de rând”. Ceea ce pune autoritãțile locale într-o poziție nu tocmai favorabilã, în lupta împotriva corupției.

Un “baron” cãzut la Sibiu

La Sibiu, marii corupți încã nu au fost arãtați în public de apãrãtorii legii. Rãzboiul cu corupția, dar mai ales cu “baronii locali”, a fost mai degrabã unul politic, în care personaje din tabãra fostei guvernãri, au picat din funcțiile publice. Conducerea localã a Alianței s-a ținut de cuvânt în ceea ce privește schimbarea șefilor din administrație, pe care îi vedea responsabili de “lanțurile de slãbiciune”, acele mașinãrii ce trimit bani publici și contracte pe linie de afecțiuni politice. Demisiile au curs lanț, iar acolo unde presiunile nu au dat rezultate, a fost aplicatã teoria toporului. Demiterea lui Constantin Morar, PSD, din funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Sibiu a fost de departe cea mai importantã mãsurã luatã de noua conducere a Prefecturii sibiene. Ordinul 355 din 30 mai a pus pe jar social-democrații și a creat valuri de reacții, la nivel local, din partea tuturor partidelor politice. Gãsit incompatibil, Morar a fost forțat sã demisioneze din funcția de conducere și sã aștepte rezultatul proceselor deschise cu Prefectura, pe de o parte, și cu Ion Ariton, prefectul Sibiului, pe de altã parte. Ariton a motivat emiterea Ordinului prin faptul cã Morar, vice al CJ, era incompatibil cu funcția de președinte al Autoritãții Teritoriale de Ordine Publice. Morar se afla în dizgrația Alianței, fiind privit de adversari și de o parte a opiniei publice ca un personaj influent, un minibaron local. Morar era ultimul mohican din rândurile șefilor PSD, rãmas în post important din administrație. Ceilalți “baroni” PSD, printre care se remarca Gheorghe Suditu, erau deja ieșiți din prim planul politic local. De altfel, Morar a susținut cã este victima unei uneltiri politice a Alianței și s-a declarat nevinovat. Fostul vice a caracterizat ordinul 355 drept “încã una din mizeriile Alianței” și “o mãsurã cu profund caracter politic”.

“Cãderi” asemãnãtoare cu cea a lui Constantin Morar au mai fost, însã oficial, au apãrut ca demisii. În realitate, în spatele deciziilor unor șefi din administrație de a pãrãsi fotoliul au stat “discuții” politice. Dosarele penale de mare impact nu au apãrut încã în județ, însã unele surse aratã cã însuși celebrul primarul orașului lui Hermann pierde din sprijinul politic, ca urmare a proceselor în care a fost și este implicat.

Luptã anti-șpagã la Hunedoara

De când a fost instalat în funcția de prefect al Județului Hunedoara, Cristian Vladu spune cã a luat o serie de mãsuri de combatere a corupției la nivel local. Mai întâi, au fost puși în urmãrire atât polițiștii, cât și o mulțime de persoane care, într-un fel sau altul, au comis acte de corupție. “Sunt o mulțime de dosare pe rol, așteptãm rãspunsuri de la Procuraturã și de la Parchet.

O altã mãsurã de combatere a corupției a fost angajarea unor persoane tinere, atât în Prefectura județului, cât și în alte instituții, pentru cã ei sunt mai greu de corupt decât cei integrați deja în sistem. Am mutat serviciul de audiențe al Pașapoartelor, din sediul Poliției, în sediul Prefecturii. Astfel cã, nu cu mult timp în urmã, a fost prinsã o persoanã care încerca sã dea mitã 1.000 de euro pentru eliberarea pașaportului”, declarã Prefectul. Cristian Vladu mai spune cã, dacã înainte de schimbãrile fãcute la Serviciul Pașapoarte un astfel de act era eliberat în 92 de zile, acum se elibereazã în 11 zile. Iar începând din anul urmãtor, de când respectivul serviciu va fi mutat într-un nou sediu, un pașaport va fi eliberat în regim de urgențã în trei ore.

Alte mãsuri pentru combaterea corupției pe care prefectul le-a dispus sunt legate de eliberarea titlurilor de proprietate. “Am revocat peste 12 titluri de proprietate, iar altele vor merge în instanțã pentru constatarea nulitãții. Existau procese verbale întocmite în anul 2000, pentru eliberarea de titluri de proprietate, pe care le-am semnat eu, dupã cinci ani de zile de când au fost întocmite”, adaugã prefectul Vladu.

Șpaga româneascã, în scãdere

Vești bune de pe frontul corupției a adus, la Sibiu, ministrul Justiției, Monica Macovei. Ministrul a declarat, sãptãmâna trecutã, cã nivelul corupției din România este în scãdere. Monica Macovei a citat dintr-un raport al al Bãncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care aratã cã șpaga “medie” datã de agenți economici pentru a obține contracte este de 0,7 la sutã din veniturile anuale. Șpaga a scãzut, comparativ cu 2002, când procentul era de 2,5. Același studiu aratã cã în alte state în curs de dezvoltare, media șpãgii depãșește, în acest an, 1 la sutã din venituri, iar în țãrile dezvoltate, mita plãtitã de companii este de circa 0,5 la sutã din încasãri.

România stã bine la capitolul mitã plãtitã, în comparație cu Azerbaidjan, “liderul” în domeniu, din cele 26 de țãri analizate în raport, cu o medie de trei la sutã. Cei mai corecți sunt slovenii, cu o medie a mitei de 0,2 la sutã.

Laurențiu PARNICÃ

Hannelore STÃNÃȘEL

Îngrijorãri serioase

În Raportul de țarã pe 2005, al Comisiei Europene, România este admonestatã pentru fenomenul corupției. UE manifestã “îngrijorãri serioase” la acest capitol și cere autoritãților “intensificarea luptei împotriva corupției, în special a celei la nivel înalt”.