Cooperare universitara nordica pe ruta Cluj, Praga, Oslo

Lectorul norvegian Thor Henrik Svevas de la Facultatea de Filosofie si Litere a

Universitatii Karlova din Praga, in vizita la catedra de limba si literatura scandinava din Cluj

Lectorul norvegian Thor Henrik Svevad preda limba si cultura norvegiana la Facultatea de Filosofie si Litere din cadrul Universitatii Karlova din Praga. A venit in vizita in Cluj pentru a intra in contact cu sistemul educational roman si cultura romaneasca. sansele celor ce studiaza norvegiana in viziunea profesorului: ghid, traducator, profesor, in ambasade, in firme norvegiene sau agentii de turism.

Revista Nordica, Alexandra Scridon, studenta anul III la Cluj: Domnule lector Thor Henrik Svevad Sunteti, sunteti la a doua vizita in Romania. Avand in vedere ca ati fost in Cluj si in primavara anului 2006, se poate spune ca v-ati facut o impresie generala despre aceasta tara.

Tor Henrik Svevas, profesor de limba si cultura norvegiana la Facultatea de Filosofie si Litere a Universitatii Karlova din Praga: Norvegienii au deseori impresii preconcepute despre tarile situate la est de tarile vest-europene si despre tarile aflate in fostul bloc comunist, din cauza tragediilor din acea perioada. Eu cred ca aceste opinii sunt inca valabile, din pacate, (copii infometati din orfelinate, populatia suferinda din mediul rural, catastrofele naturale, care au adus o perioada sumbra in tara). Romania continua sa aiba mai multe probleme economice decat tarile situate mai aproape de Europa de Vest. Dar eu sunt de parere ca Romania se afla intr-o continua dezvoltare si se afla intr-o perioada de tranzitie care a avut loc si in celelalte tari aflate sub regim comunist. Pe de alta parte, nu sunt de acord cu perfectionismul si materialismul american, motiv pentru care ceea ce pentru altii constituie un aspect negativ este un aspect pozitiv pentru mine. Precum aici in Romania. Nu e nevoie ca totul sa fie perfect. In ceea ce ii priveste pe romani, acestia au un comportament ales, sunt foarte politicosi, si se comporta mai civilizat decat alte asa zise tari dezvoltate.

Alexandra Scridon: Ce ne puteti spune despre colaborarea dumneavoastra cu lectoratul norvegian din Cluj?

Tor Henrik Svevas: Din pacate Clujul nu are inca un lectorat propriu sau o persoana din Norvegia care sa se afle aici permanent. Astfel, este extraordinar ca pot colabora cu voi, si in special cu dr. Sanda Tomescu Baciu, seful de catedra al departamentului de norvegiana de la Facultatea de Litere. Ma bucur foarte mult sa avem aceasta colaborare. Este precum un medicament, ca o vitamina, iar rezultatele concrete sunt ca pot veni pana aici si pot sta o saptamana in Cluj. Ceea ce ma stimuleaza sunt studentii care calatoresc in Praga ori in Norvegia, prin schimbul profesional care are loc intre universitati (ale noastre sau altele), suportul reciproc si sfaturile pe care ni le oferim. Intr-un cuvant, toata cooperarea. De fapt, in Praga si in Cluj, putem fi mandri de noi, pentru ca aceasta colaborare este unica si se regaseste in proiectul IKT, pe care l-am realizat, cu alte cuvinte, colaborarea dintre Cluj, Praga, Brno, Vilnius si Gdansk. Dr. Sanda Tomescu Baciu si cu mine, pastram continuitatea acestui proiect si incercam sa implicam mai multe universitati in acest proiect profesional.

A.S.: Predati norvegiana la Universitatea Karlova din Praga. Ce ne puteti spune despre interesul pe care studentii il au fata de limba si cultura norvegiana ? Cati studenti studiaza norvegiana la facultate in Praga?

T.H.S.: In Praga se afla un departament de limbi scandinave, care consta din suedeza, daneza, norvegiana si islandeza. Cei care vor studia norvegiana la facultate, trebuie sa sustina un examen de admitere, si exista 150 de studenti interesati la 30 de locuri. Exista un interes ridicat pentru limba norvegiana, care este studiata ca limba principala, nu ca limba secundara sau optionala.

A.S.: Ce tipuri de probleme intalnesc studentii cand predati? Care sunt metodele de predare preferate de dumneavoastra? Ce metode de predare ati recomanda pentru ca studentii sa invete norvegiana mai usor si mai cu spor?

T.H.S.: Intotdeauna m-am considerat un profesor obisnuit. Incerc sa ma gandesc mereu la ceea ce fac si sunt foarte critic fata de mine insumi. Incerc mereu sa ma pun in pielea studentilor. Consider ca cel mai important este sa te afli la acelasi nivel cu studentii, sa fii prietenos cu ei, dar trebuie sa existe si un respect reciproc in relatia profesor-elev. Este o postura pedagogica pretentioasa, dar cea care ofera cele mai bune rezultate. Este ceva ce am invatat inca in Norvegia. Acolo, scoala primara este de 10 ani obligatoriu, iar apoi elevii continua cu liceul. Sistemul de invatamant este putin diferit de celelalte tari pentru ca elevii sunt impartiti in grupe, nu in clase, iar rolul profesorului este nu acela de a sta in fata clasei si a preda, ci de a le da elevilor exercitii si a-i ajuta sa lucreze in echipa. Toti sunt implicati in conversatie si sunt activi, iar aceasta metoda functioneaza foarte bine. Folosim carti, audio, filme si lucrul in echipa pentru a obtine o colaborare reusita. Avem o camera la Ambasada norvegiana din Praga unde studentii pot oricand citi carti, urmari filme, sau invata norvegiana pe Internet.

A.S.: Ce parere aveti despre posibilitatea studentilor care au ales norvegiana ca limba secundara sa studieze limba intr-o alta tara? Daca acestia ar petrece prima parte a perioadei de studiu in tara lor (de exemplu Romania sau Cehia), iar a doua perioada ar studia in Norvegia, unde norvegiana e folosita ca limba materna? Ce parere aveti despre un astfel de schimb intre studentii romani si cei norvegieni?

T.H.S.: Imi place mult ideea aceasta. De fapt sunt multi studenti care procedeaza astfel in Praga, care studiaza in Norvegia chiar pentru masterat. Se gasesc multe burse de studiu pentru aceasta, nu doar Erasmus. As recomanda ca mai multe facultati sa foloseasca aceasta posibilitate pentru a incuraja schimbul cultural. De altfel, se gasesc si alte posibilitati de a primi burse de studiu. Bursa semestriala, culturala si asa-numitele mijloace EOS in care Norvegia a investit foarte mult pentru ca noile tari membre ale Uniunii Europrene sa aiba acces la pietele lor. O mare parte din acesti bani vor fi investiti la inceput in dezvoltarea culturala.

Alexandra Scridon: Credeti ca se gasesc posibilitati pentru studentii care aleg norvegiana ca materie de studiu sa lucreze in acest domeniu?

T.H.S.: Da, bineinteles. Se gasesc multe locuri de munca in lume unde se foloseste norvegiana: ghid, traducator, la ambasade, in firme norvegiene sau in agentii de turism. Cred ca cei mai competenti studenti vor gasi mereu o solutie la aceasta problema.

A.S.: Ziua de 17 mai se apropie. Cum priviti dumneavoastra Ziua nationala norvegiana ideala ?

T.H.S.: Sarbatorirea perfecta a zilei nationale decurge pentru mine astfel : Voi lua un mic dejun delicios dimineata, soarele va straluci, voi vedea copii fericiti mancand carnati si inghetata (pentru ca tanara generatie ar trebui sa fie sarbatorita in aceasta zi), voi face o plimbare cu renumitul trenulet cu un steag in mana si voi striga hurra, oamenii vor fi imbracati elegant, voi vedea steagul norvegian si voi auzi imnul national pe strazi. Dar ceea ce consider eu cel mai important element din acea zi este discursul pentru ziua de 17 mai. Ar trebui sa fie o persoana care sa vorbeasca despre democratia in lume si in Norvegia, despre cum ar putea Norvegia ajuta alte tari, despre pericolul de a-si pierde democratia. Cel care tine discursul ar trebui sa ofere o poveste analiza despre trecut, prezent si viitor. Asta in ceea ce priveste, atat dezvoltarea in Norvegia, cat si in intreaga lume.

A.S.: Va multumesc foarte mult pentru interviu. Speram ca va bucurati de zilele petrecute in Cluj si sunteti oricand binevenit in Romania!

T.H.S.: si eu va multumesc mult pentru interviu si voi reveni cu drag in Romania.

A consemnat Alexandra SCRIDON, studenta anul III Facultatea de Litere UBB Cluj