Cu vaca pe conductă (ultima parte)

Fie că este vorba despre înființarea unei ferme pe cont propriu sau cu ajutor financiar, banii vorbesc și în agricultură. Ai bunuri cu care să garantezi, iei creditul de la bancă. Nu ai, asta e. Aștepți co-finanțarea de la Guvern sau bani europeni. Dacă mai vin. Dacă nu, rămâi cu datorii sau, în cel mai bun caz, cu speranțe.

Comuna celor 1000 de stupi

Apicultura mai are multe până să ajungă să fie “profi”, dar la acest capitol avem noroc cu oameni care au curaj și riscă să investească tot în pasiunea lor, chiar dacă, după ce pornesc la drum și-ar fi dorit să nu o facă. “Dacă aș fi știut de la bun început cum stă treaba, nu m-aș fi apucat să fac proiecte SAPARD. Până acum ne-au cerut de două ori valoarea totală a proiectului, când la început a fost vorba doar de jumătate. Noi, stuparii, nu putem lucra după normele lor, pentru că e imposibil”, a ținut să precizeze stuparul din Pogăceaua. Kal Geza este unul dintre puținii apicultori care s-a hotărât să se adapteze la cerințele Uniunii Europene și a depus o cerere de finanțare prin programul SAPARD. Acum are peste 1000 de familii de albine și prevede un viitor destul de dulce pentru apicultura românească.

La intrarea în satul Pârâul Crucii, din comuna Pogceaua, și de-o parte și de alta a drumului, stau înșirați zeci de stupi. Locația este o fostă pășune a satului, unde, cu ani în urmă pășteau liniștite vitele.

Acum se aude un zumzet puternic de albine ieșite în căutare de polen. Kal Geza iubește apicultura și vrea să facă producție de calitate, pe care, mai apoi să o poată vinde la prețul real. În urma conceperii proiectului, el a primit o finanțare de 164.250 de euro pentru a-și extinde stupăria.

Totul ecologic

Ca să poată face față cerințelor europene, a fost nevoit să construiască stupi noi, ecologici. “Stupii trebuie să fie vopsiți fie cu vopsea ecologică, fie cu ceară provenită de la albine”, spune proprietarul. După ce s-a îngrijit ca stupăria să fie amplasată pe un loc ecologic, Geza a fost nevoit să se înscrie la un curs de apicultură, fără de care dosarul de finanțare nu poate fi înaintat sucursalei de la Alba-Iulia pentru aprobare. Pentru că locuiește în Târgu Mureș, apicultorul a fost nevoit să lase stupii în grija cumnatului și a altor patru angajați permanenți. Iar vara, când pleacă în pastorală mai angajează câțiva sezonieri. “Eu mă ocup de stupi. Și cu încă câțiva băieți. Ne ocupăm de apicultură de ani buni, așa că știm ce trebuie și când trebuie făcut”, spune Vasile Gherendi, cumnatul lui Kal Geza.

Sălcud, satul asociație

Sălcud este singurul sat-asociație din județul Mureș. Cele 400 de familii s-au reunit în 1991 și de atunci nimeni nu lucrează individual pământul. După desființarea C.A.P.-ului, cele 954 de hectare de pământ arabil, cât are satul, au rămas comasate și s-a constituit această asociație. De 14 ani, nici un membru al asociației nu s-a retras, ceea ce înseamnă că toată lumea este mulțumită de cum se face treaba. În luna februarie, se merge la fiecare familie și se face un plan de producție. Cât și ce va cultiva fiecare pe pământul pe care îl are. Retribuția se face în funcție de cât pământ are fiecare. Dacă este vorba de păioase, de prășinoase, fiecare cultivă cât poate să lucreze. Restul de pământ arabil îi rămâne asociației. Membrii activi ai acesteia lucrează, în prezent, cam 700 de hectare de pământ, iar restul de 250 revin asociației pentru că proprietarii fie sunt bătrâni și nu mai pot lucra, fie sunt plecați din sat. Acestora din urmă asociația le dă cam 600-700 de kg de cereale la hectar. Membrii activi suportă contravaloarea lucrărilor, iar restul e al lor. În general, cerealele sunt vândute la morile care au licențe de fabricare a pâinii.

Fără unități de primă clasă

La nivelul județului Mureș, conform datelor furnizate de către reprezentanții DSVA Mureș din cadrul Serviciului de Igienă și Sănătate Publică Animală, există un număr de doar șase unități de procesare a cărnii roșii după care se poate lua subvenție, și anume SC Prima Com SRL, SC Dealul Mare din Sighișoara, SC Tordai Impex SRL și SC Silvaur SRL, toate de categoria B, și două de categoria C, SC Bijoboo SRL și SC Cazadela Comimpex SRL. Dintre toate societățile menționate mai sus, SC Silvaur SRL nu a început restructurările pentru a intra la categoria A, ba chiar a renunțat la această linie. “Nu vom investi în acest sector, în primul rând pentru că este vorba despre sume foarte mari de bani, iar momentan trebuie să investim într-o linie de furaje și în modernizarea fermelor. Ne vom axa mai mult pe producția în zootehnie decât pe procesare”, a precizat directorul Silvaur, Vasile Duma.

Norme europene la Ungheni

În județul Mureș, singura fermă de îngrășare a porcilor este cea din Ungheni, SC Ceragrim. Potrivit patronului, Ioan Pop, aderarea la Uniunea Europeană nu va pune nici un fel de probleme fermei, deoarece, conducerea a executat lucrări de modernizare, iar acum se ridică la standarde europene. “Chiar dacă vom adera la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 nu ne vom confrunta cu nici un fel de probleme. Asta pentru că am modernizat ferma cu materiale aduse din afară. Folosim, de asemenea, material biologic din import, care corespunde în totalitate standardelor impuse de Uniune”, a precizat Ioan Pop, directorul Ceragrim.

În prezent, ferma deține un efectiv de 200 de scroafe matcă și un total de 1.700 de capete de suine. Ceea ce nu poate fi comercializat ca material de prăsilă este vândut. “Sunt probleme cu carcasele de porc, pentru că Uniunea Europeană a impus anumite standarde. Din fericire, noi ne încadrăm în clasa de calitate U și E, ceea ce înseamnă că și aici îndeplinim standardele cerute”, a încheiat Ioan Pop.

SCIL Târgu Mureș

SCIL Târgu Mureș a fost firma care a înaintat primul proiect SAPARD de 4.000.000 euro din România. Suma a fost solicitată pentru modernizarea fabricii de produse lactate din Târgu Mureș, S.C. Industrializarea Laptelui Mureș S.A. Pe lângă acest proiect care a depășit ca quantum toate proiectele din istoria SAPARD, mai există la nivelul județului o serie de firme care au cerut finanțare. Unele dintre ele au primit, altele nu.

Firme care au depus proiecte SAPARD

Procesare carne:

Carmaco S.R.L Reghin

Coniflor S.R.L, Gurghiu

Oprea Avicom, Mures

Ferme de vaci:

7 Burgen S.R.L. Sighișoara

Milagro S.R.L. Seleuș, Mureș

Szabo & Hana S.R.L. Vărgata, Mureș

În județul Mureș, în baza Hotărârii de Guvern nr. 1399/27.11.2003 pentru aprobarea Programului privind sprijinirea producătorilor agricoli pentru achiziționarea de tractoare agricole noi, cu puteri cuprinse între 45-75 cai putere și echipamente agricole noi, cu finanțare de la bugetul de stat, au fost achiziționate și intrate în folosință până la această dată, un număr de 105 utilaje, a căror valoare totală este de 13.757 milioane lei. Au fost achiziționate un număr de 17 tractoare, 12 semănători, 3 combine, 28 de grape.

Dacă în județul Mureș producțiile obținute la cultura mare, județ cu calamități reduse, comparativ cu alte județe, și potențial mediu de cultivare a cerealelor, consider că situația la nivelul țării nu poate fi mai bună. Acest lucru determină ca România să nu realizeze necesarul propriu de grâu înainte de a fi primită în Uniune, în acest caz fiind obligați să împrumutăm grâu de la alte țări.

„La ora actuală cea mai mare problemă cu care se confruntă agricultura, este lipsa banilor. Produsele românești nu au preț. Deci țăranul român pierde, iar agricultura este într-un continuu regres. În alte părți, statul preia o anumită cantitate dintr-un produs, la un anumit preț, iar asta duce la stabilizarea pieței și la creșterea prețului astfel încât agricultorii să nu fie în pierdere. La noi prețul este destul de mic, iar agricultorul român nu are bani să producă în condițiile în care nu și-a vândut marfa deloc, sau la un preț sub cel de producție, iar din această cauză cresc suprafețele nelucrate, și nu cele lucrate cum ar fi normal”, Liviu Timar, deputat PSD

Sorina SZAKACS