Cum se furã 20 de milioane de euro
Demolarea stadionului municipal Ion Moina din Cluj este o afacere imobiliarã de zeci de milioane de euro, orchestratã de un grup de persoane cu mare putere economicã și politicã, Tridentul. Acesta a orchestrat întreaga afacere de mai bine de patru ani, în joc fiind implicate persoane precum fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, sau fostul ministru de Interne și candidat la primãria clujeanã, Ioan Rus.
Tridentul a forțat douã hotãrâri de Guvern prin care stadionul a trecut, pe rând, în administrarea Consiliului Local și apoi în cea a Consiliului Județean. Mai departe, CJ Cluj a luat decizia demolãrii stadionului și construirea unuia nou. Terenul de sub stadion, care are o valoare imensã, urmeazã sã fie concesionat Tridentului, iar acesta va construi acolo un mall și un cartier rezidențial. În cele ce urmeazã veți afla întreaga poveste (dedesubturile acestei afaceri, jocurile murdare, întâlnirile de tainã și persoanele împinse în fațã) care este demnã de un roman polițist.
Funar și Tridentul
Clujul anului 1999. O toamnã cãlduțã de octombrie. Undeva, pe singura insulițã din Cluj care are terasã, primarul Gheorghe Funar stã de vorbã cu trei persoane. Trei Doamne și toți trei, extrem de puternici financiari și cu mare influențã politicã. “Tridentul” îi propune primarului Funar o afacere colosalã, de zeci de milioane de euro. Miza era tocmai Stadionul Municipal Ion Moina, iar afacerea în sine, dupã cum veți citi, era una extrem de simplã și extrem de bãnoasã. Se lasã seara, așa cã primarul se desparte de Trident, nu înainte însã de a bate palma. Funar urma sã tragã sforile în Consiliul Local pentru ca lucrurile sã meargã șnur.
Profit de 10 milioane de euro
Stadionul Ion Moina era încã din 1999 în paraginã. Astfel, dupã preluarea stadionului de cãtre Consiliul Local acesta urma sã anunțe cu surle și trâmbițe demolarea sa și construirea unuia nou. Finanțarea urma sã vinã dintr-un simplu troc: terenul Ion Moina contra stadion nou. Astfel, CL urma sã dea în concesiune pe 99 de ani terenul pe care se aflã stadionul Tridentului, iar acesta urma sã suporte o mare din costurile noului stadion. Consiliul Local fãcea cadou clujenilor un stadion nou, iar Tridentul realiza un profit de 10 milioane de euro. Actualul teren “Moina” este în suprafațã de 9 hectare, iar în zona respectivã, prețul terenului este de 200 de euro metrul pãtrat. Având în vedere faptul cã terenul “Moina” valoreazã în aceste condiții aproape 20 de milioane de euro și cã noul stadion urma sã coste maximum 12 milioane de euro, Tridentul realiza un profit de aproape 10 milioane de euro.
Tridentul paseazã stadionul la CL
La vremea respectivã, Convenția Democratã se afla la putere. Tridentul, așa cum am mai spus, avea toate pârghiile necesare pentru a forța o Hotãrâre de Guvern pentru trecerea stadionului în administrarea Consiliului Local. Astfel, la sfârșitul lunii martie a anului 2000, prin Hotãrârea de Guvern nr. 229 / 30 martie 2000, Stadionul Municipal “Ion Moina”, era trecut din administrarea Ministerului Tineretului și Sportului (a reprezentantului sãu în teritoriu, Direcția Județeanã pentru Tineret și Sport) în administrarea Consiliului Local. Lucrurile mergeau ca unse, iar Tridentul se pregãtea sã de-a lovitura. Numai cã, surprizã, Funar bate în retragere. Aflat în plinã campanie electoralã pentru obținerea celui de-al treilea mandat, primarului Gheorghe Funar i-a fost teamã sã se arunce în afacere. Acesta însã a refuzat protocolul de preluare a stadionului motivând lipsa cãrții tehnice a stadionului. Tridentul s-a vãzut cu buzele umflate, dar nu a renunțat la lupta pentru obținerea terenului “Moina”.
Tridentul atacã Consiliul Județean
Dupã acest eșec, Tridentul a privit spre curtea Consiliului Județean (CJ). Dupã venirea la putere a PSD, președintele Consiliului Județean era Șerban Grațian. Acesta era un apropiat al Tridentului, așa cã acceptarea stadionului de cãtre CJ nu era o problemã. Mai mult, Tridentul avea un om de încredere și în Guvernul României, în însãși persoana ministrului de Interne de la acea vreme, clujeanul Ioan Rus. Astfel cã lucrurile au mers din nou ca unse.
Un HG succint
Prin Hotãrârea de Guvern nr. 1.546 din 18 decembrie 2002 se modifica HG. nr 229 din 2000 în sensul cã stadionul era trecut în administrarea Consiliului Județean. Fațã de HG 229/ 2000, modificãrile din HG 1.546/2002 sunt, aparent, nesemnificative. Practic, s-a schimbat doar o literã, CL devenind CJ! însã, la o citire mai atentã a Hotãrârii, se poate observa cã anexa prin care se descrie stadionul este modificatã. Astfel, dacã în 2000 stadionul era descris în amãnunțime (tribuna I cu birouri, grupuri sanitare, salã de refacere, etc), în anexa HG 1.546/2002 se spune succint “pistã cu 8 culoare, teren de fotbal, sãli de haltere și de box, terenuri de baschet și handbal, 6 terenuri de tenis de zgurã”. Motivul este unul foarte simplu. Tridentul vroia sã acapareze atât terenul de sub stadion, cât și cel aferent terenurilor de tenis Tenko, precum și parcul de lângã stadion.
Adio, stadion!
Vremurile trec, regimul politic se schimbã, Tridentul rãmâne însã, iar afacerea începe sã prindã contur. Dupã trecerea stadionului în administrarea Consiliului Județean, acesta din urmã a avut probleme în ceea ce privește rezolvarea actelor juridice, din cauza buclucașei cãrți tehnice. Tridentul avea nevoie de o nouã hotãrâre de Guvern, dar Ioan Rus se retrãsese la vatrã, la Cluj, axându-se pe pregãtirea campaniei electorale pentru fotoliul de primar al orașului de pe Someș. În aceastã situație, Tridentul a fost nevoit sã aștepte. Între timp, Consiliul Județean a luat înțeleapta decizie de a arunca pe geam câteva miliarde de lei, consolidând o parte dintr-un stadion care urmeazã sã fie demolat. Apoi, problema cãrții tehnice s-a rezolvat, regimul politic s-a schimbat, iar la Consiliul Județean Cluj președinte a fost ales liberalul Marius Nicoarã, un apropiat al Tridentului. În fine, în primãvara acestui an, CJ Cluj a luat decizia demolãrii stadionului și a anunțat cu surle și trâmbițe construirea unuia nou.
Jonglerii financiare
În problema finanțãrii stadionului mãrul este putred, enigmã pe care o dezlegãm acum!
Nicoarã a explicat cã principala sursã de finanțare va veni din fondurile obținute din vinderea actualului stadion. Președintele CJ sperã ca acești bani sã acopere aproximativ 75% din costurile construirii noului stadion, 400 miliarde lei vechi. Restul banilor ar urma sã fie alocați de cãtre Consiliul Local și Consiliul Județean. Astfel, în opinia lui Nicoarã, stadionul vechi ar valora în jur de 300 miliarde lei, adicã peste 8 milioane euro. Directorul adjunct al DSJ, Nicolae Ienac, a estimat valoarea de piațã a stadionului la doar câteva zeci de miliarde de lei. Iar valoarea contabilã a arenei este de mai puțin de 10 milioane lei, sume care nu acoperã nici pe departe cele 75 de procente specificate de Marius Nicoarã. Astfel, Consiliul Județean ar fi nevoit sã scoatã din piatrã seacã peste 250 miliarde lei pentru a ajunge la cele 75 de procente din costurile totale, ce urmeazã a fi suportate din vinderea stadionului vechi. Iar aici intervine Tridentul, care, în schimbul concesiunii terenului aferent stadionului, teren cu o valoare imensã, ar fi dispus sã suporte o mare parte din costurile de construcție ale stadionului.
Sorin Dan, mâna Tridentului
Lucrurile nu se opresc însã aici, ci, așa cum veți vedea, au o incredibilã legãturã cu alte douã mari afaceri, Cora și Polus. Tridentul, așa cum le stã bine unor distinși oameni de afaceri au dorit sã stea mereu în umbrã. Astfel, ei l-au împins în fațã pe Sorin Dan. Omul de afaceri clujean, Sorin Dan, s-a aflat în miezul unui scandal legat de cãderea Fondului de Investiții CIRO Cluj. Odatã cu prãbușirea afacerii și agitarea spiritelor în sediul Fondului din Cluj, Sorin Dan a fost nevoit sã sarã pe geam pentru a nu fi linșat de clujenii țepuiți, prezenți în sediul societãții. Precum într-un film polițist, Sorin Dan s-a mascat cu mustațã falsã și perucã, plecând incognito din Cluj. Mai apoi, Dan a pãrãsit țara pentru mai bine de un an, stabilindu-se în Statele Unite, unde a reușit sã punã pe picioare un mic bussines imobiliar care îi asigurã și în prezent, o micã parte din avere. Este vorba despre achiziționarea a douã blocuri de locuințe în New York, date în chirie. Ar fi de precizat faptul cã Sorin Dan dispune de vizã de ședere în SUA pe o perioadã de 10 ani, putându-și astfel pierde urma când situația o impune. În ciuda faptului cã afacerile lui Dan au prins rãdãcini și în strãinãtate, acesta nu și-a lãsat afacerile din țarã de izbeliște. În prezent, el deruleazã mai multe afaceri în România – restaurante, asigurãri, consultanțã în afaceri, dezvoltare (promovare) imobiliare, sau chiar și vânãtoare sau ocrotirea vânatului.
Garanții Anti Polus
Tridentul dorește sã construiascã pe terenul actualului stadion, așa cum am mai spus, un mall și un centru rezidențial. Dupã primirea în concesiune a terenului, teoretic nu ar mai trebui sã fie nici o problemã.
Numai cã, un mall, are nevoie de comercianți cu “greutate”, precum Carrefour sau alte firme de acest gen. Iar acestea, surprizã, au contract cu Polus Center, primul centru comercial multifuncțional de nivel occidental din Cluj. Polus Center urmeazã sã fie construit între Praktiker și Metro, investiția fiind de aproape 200 de milioane de euro. Așa cum deja se știe, finanțatorul proiectului, Paszkanyi Arpad, are probleme serioase însã în demararea Polus Center. Liviu Mãrghitaș, rectorul Universitãții de Științe Agricole și Medicinã Veterinarã (USAMV) a pornit un adevãrat rãzboi cu Paszkanyi, disputã dusã atât în presã, cât și în tribunale. Mãrul discordiei este terenul pe care urmeazã sã fie construit Polus, USAMV contestând vehement dreptul de proprietate al firmei lui Paszkanyi Arpad. Argumentele lui Mãrghitaș sunt însã destul de puerile, totul pãrând a fi doar un rãzboi dus de dragul întârzierii demarãrii investiției. Iar coincidențele nu existã. Așa cum am mai spus, Tridentul va avea terenul “Moina”, își dorește acolo un mall, dar nu are comercianți. Așa cã Tridentul a pus la cale un plan malefic. Prin acesta, la cinã de tainã, Tridentul a asigurat o serie de mari comercianți, de faptul cã Polus Center nu se va construi la Cluj în urmãtorii cinci ani. Tridentul a garantat acest lucru și astfel a obținut acceptul comercianților de a “veni” la mall-ul sãu. Iar pentru ca Polus Center sã nu se construiascã, rectorul Mãrghitaș a fost trimis la rãzboi cu Paszkanyi. Iar comercianții care nu au putut fi cooptați în acest joc sunt “rezolvați” în alt fel.
Cora, din țeapã în țeapã
ZIARUL v-a informat despre “țeapa CORA”. Pe scurt, terenul de lângã ștrandul Sun a fost concesionat în primã fazã de Consiliul Local grupului Cora, iar apoi, la un interval de trei ani și de Regia Autonomã a Domeniului Public, dar cãtre o altã firmã, care vrea sã construiascã acolo tot un mall. În viitor, probabil, Cora va avea câștig de cauzã. Numai cã cei de la Cora, unul dintre comercianții care nu au “bãtut palma” cu Tridentul, nu va putea construi la Cluj un mall, fãrã acceptul celor de la Trident. Aproape de terenul pe care acum Cora îl are în concesiune se aflã “Zona de Protecție Hidrologicã”, adicã zona unde se gãsesc o serie de pompe și bazine de apã care alimenteazã cu apã potabilã o mare parte a Clujului. Iar exact sub terenul celor de la Cora trece o magistralã de apã potabilã. Astfel, dacã cei de la Cora ar vrea sã construiascã pe respectivul teren ar trebui, în primul rând, sã mute conducta respectivã pe un teren învecinat. De asemenea, având în vedere “zona de protecție” și normele UE de respectare a mediului, Cora ar trebui sã investeascã enorm de mult în noua construcție pentru ca aceasta sã fie legalã. Or, în acest caz, investiția într-un mall nu ar mai fi rentabilã. Cora ar trebui astfel fie sã mute conducta pe un teren vecin și sã riște ridicarea unei construcții care sã nu respecte normele UE de protecție a mediului, fie sã sã facã un schimb de terenuri, sau sã cearã în concesiune terenul de lângã cel de acum. Ei bine, amintiți-vã acum cã cei de la Cora sunt printre comercianții care nu au “bãtut palma” cu Tridentul și ghiciți cine este proprietarul terenului de lângã cel primit în concesiune de Cora. Da, același Sorin Dan, omul Tridentului. Care, bineînțeles, nu va fi de acord nici cu mutarea conductei pe “pãmântul sãu”, nici cu un schimb de terenuri, iar de concesiune nu mai poate fi vorba, întrucât parcela de lângã Cora este “adjudecatã”.
Memoranda ONAC
Mihai PETEAN
Tridentul vrea și ștrandul
Tridentul lucreazã în liniște deplinã, dar nemaipomenit de bine. Primirea în concesiune a terenului “Moina” este o loviturã de proporții. “Tunul” ar fi însã complet dacã Tridentul ar putea acapara întreaga zonã. Astfel, distinșii oameni de afaceri au pus deja ochii și pe fostul ștrand municipal, care aparține de Unita Turism. Aceastã societate l-a scos la vânzare și, potrivit informațiilor noastre, Tridentul este cumpãrãtorul sigur al fostului ștrand, care are o suprafațã de
4 hectare. Tridentul este însã precaut. Deocamdatã nu a cumpãrat ștrandul, dorind sã fie sigur întâi de primirea în concesiune a terenului “Moina”, dar și
l-a rezervat, având influența necesarã pentru ca Unita Turism sã îl scoatã de la vânzare.
Vechea Potcoavã
Stadionul Municipal “Ion Moina” are o capacitate de 28 000 de locuri și a fost construit în perioada 1958 – 1962, prin “hei rup-ul” muncii patriotice caracteristice acelor vremuri. Stadionul a primit autorizația de funcționare în 1963. Atunci, stadionului nu i s-a întocmit o carte tehnicã în care sã fie specificat modul de construire a acestuia, materialele folosite, amplasamentul și alte date tehnice. De fapt, nici mãcar în ziua de astãzi, Stadionul Municipal nu are întocmitã o asemenea carte tehnicã. În luna martie a anului 1999, la sesizarea Primãriei, Inspectoratul de Stat în Construcții a efectuat o verificare la Stadionul Municipal. În urma acesteia, proprietarul stadionului, DJTS și utilizatorul sãu, FC “U” Cluj, s-au ales cu amenzi totale de 1,8 milioane lei, adicã “monstruoasa sumã” de 128 de dolari la vremea respectivã.
Recepționerul ne face stadion
Construirea noului stadion a fost legatã, recent, în presã, de numele a doi clujeni Traian Hidișan (fost angajat al ANL Cluj) și Marcel Clețiu (recepționerul hotelului Victoria), care încearcã prin firma italianã De.Be.Co sã preia construcția noului stadion. Legãtura dintre Trident și cei doi “iepuri” o constituie o tranzacție mai veche. Precizãm în acest sens faptul cã Hidișan a vândut Tridentului, în urmã cu un an, un hotel neterminat în Abrud. La vremea respectivã, Hidișan era strâmtorat cu banii, iar înțelegerea a fost ca Tridentul sã-l ajute financiar prin cumpãrarea hotelului, iar Hidișan sã iasã la înaintare cu De.Be.Co. Oricum, președintele CJ Cluj, Marius Nicoarã, a promis cã atribuirea contractului de construcție a noului stadion se va face doar în urma unei licitații.
“Acum 10-12 zile am avut o discuție cu Sorin (Sorin Dan, n.r.). El a propus sã-i concesionãm terenul aferent stadionului Ion Moina și în schimb s-a angajat ca din fonduri proprii sã construiascã un nou stadion, cu ajutorul unei firme colaboratoare din Spania sau Portugalia, pe un teren de-al sãu, în suprafațã de 12 ha, situat în cartierul Gheorgheni, lângã unitatea militarã. Pe de altã parte, nu mi se pare corect, cred cã astfel de afaceri nu se spun. Eu l-am invitat sã participe la licitația ce va avea loc. Pe de altã parte, am primit și alte oferte, printre care și de la o firmã din Anglia. Mã bucurã cã sunt mai mulți ofertanți “,
Marius Nicoarã,
președintele Consiliului
Județean Cluj.
“Este o discuție care nu trebuie purtatã telefonic. Dumneavoastrã ați anunțat oricum un material incendiar și știți ce vreți sã scrieți. Nu e o discuție ce trebuie purtatã telefonic. Oricum, cu siguranțã cã nu reprezint interesele vreunui grup de oameni de afaceri”



