Criza finaciara mondiala, departe de rezolvare

Din ce în ce mai multe tari sunt afectate de criza financiara mondiala. Dupa ce doua mari banci europene au fost nationa­lizate si o a treia a primit un credit de la un consortiu de banci, investotorii americani au fost pa­nicati si au au vândut masiv actiuni pe Wall Street. Mai mult decât atât, Camera Reprezen­tan­tilor din SUA a respins planul de sta­bilizare a sistemului financiar care implica alocarea de fonduri de 700 de miliarde de dolari de la bu­getul de stat.

Situatia de criza a bursei din New York nu pare sa se apropie de rezolvare. Saptamâna trecuta, Ca­mera Reprezentantilor din SUA a respins planul de stabilizare a sistemului financiar. Principalii indici ai bursei de la New York au înre­gistrat scaderi istorice, de 7% la 9,1%, din cauza intensificarii temerilor investitorilor în legatura cu situatia economica. Indicele Dow Jones, alcatuit din principalele companii industriale americane, a scazut luni cu 778 de puncte, res­pectiv 6,98%, la 10.365,45 puncte. Acesta este cel mai mare declin procentual de la prabusirea bursei din 1987 si cea mai importanta pierdere ca numar de puncte a acestui indice din istoria Wall Street. De asemenea, ziua de marti, 30 septembrie 2008, a fost cea mai slaba zi si de la aparitia internetului, în aprilie 2000. Actiunile Apple au scazut cu 18%, urmate de cotatia Google, care a pierdut 11,6% dupa ce a atins mi­nimul ultimilor doi ani în timpul sedintei. Totodata, indicele servicii­lor financiare a înregistrat o sca­dere de 16%, determinata de de­cli­nul cotatiei Bank of America cu 17,6% si cel al Goldman Sachs, cu 12,5%.

Planul de

stabilizare a fost respins

Desi toata lumea se astepta ca planul de stabilizare a sistemului financiar sa fie acceptat de catre Camera Reprezentantilor de la Washington, acesta l-a respins cu 228 de voturi împotriva si 205 pentru. Planul a fost propus de administratie si implica alocarea de fonduri de 700 de miliarde de dolari de la bugetul de stat pentru preluarea activelor, datoriilor si produselor neperformante acumultate de companii si interventii istorice pentru salvarea altor institutii din SUA si Europa. Esuarea initiativei a panicat investitorii, deja nelinistiti de problemele din Europa, respectiv interventia guvernelor din Belgia, Olanda si Luxembourg pentru salvarea grupului financiar Fortis de la faliment, cea a executivului britanic, care a nationalizat una dintre cele mai importante banci locale, Bradford & Bingley, si salvarea creditorului ipotecar Hypo Real Estate de catre guvernul german. Astfel, investitorii au vândut masiv actiuni pe Wall Street, cautând refugiu în obligatiuni guvernamentale, considerate stabile si eficiente pe termen lung, conform agentiei Mediafax. Chiar daca au respins planul presedintelui, liderii grupurilor parlamentare si-au exprimat speranta ca o reformulare revizuita a acestuia va fi acceptata de catre parlamentari si va capata puteri de lege ca sa salveze pietele financiare interne si sa repuna în functiune sistemul ipotecar american.

BCE a organizat operatiuni de refinantare

Saptamâna trecuta au fost nationalizate doua banci europene iar efectele acestui lucru au fost resimtite înca de la anuntarea lui, pietele imobiliare ramânând blocate. Informatiile au facut înconjurul lumii într-un timp foarte scurt si a dus la scaderea burselor de actiuni, precum si a valorii euro si a lirei fata de dolar. Bancile au depozitat suma record de 28,059 miliarde de euro, ceea ce reflecta preferinta institutiilor de a-si plasa numerarul în conditii cât mai sigure în loc sa acorde credite concurentilor. Banca Centrala Europeana a organizat operatiuni de refinantare speciale, a caror valoare nu a fost stabilita, pentru a ajuta consolidarea situatiei financiare a bancilor la sfârsitul trimestrului al treilea si al acestui an. Mark Capleton, analist la RBS Global Banking, a declarat ca furnizarea de catre BCE a unei finantari la termen, cu valoare neprecizata, este o masura fara precedent pentru institutia europeana.

Doua banci europene, nationalizate

Guvernele din Belgia, Olanda si din Luxemburg au fost nevoite sa nationalizeze partial una dintre cele mai mari banci europene, Fortis. Cele trei tari vor prelua o parte din activele filialelor nationale în schimbul sumei de 11,2 miliarde de euro pentru salvarea bancii de la faliment si pentru a evita propagarea crizei financiare în Europa. Astfel, guvernele celor trei tari vor detine fiecare câte 49% din filialele nationale ale bancii. În anul 2007, Fortis avea un venit de 120, 5 de miliarde de euro. De asemenea, banca avea 65.000 de angajati permanenti si alti 20.000 de colaboratori. Înainte de a demisiona, directorul executiv al concernului, Herman Verwilst, a dat asigurari ca nu exista riscul falimentului, însa, potrivit France Presse, nu a reusit sa convinga. Cea de-a doua mare banca din Europa care a fost nationalizata este Bradford & Bingley. Grupul spaniol Santander a încheiat un acord pentru preluarea depozitelor de retail si a retelei de sucursale a bancii Bradford & Bingley pentru 504, 9 milioane de euro iar guvernul Marii Britanii a nationalizat restul activelor detinute de banca brita­nica. Santander va achizitiona cele 2,7 milioane de conturi de eco­no­mii ale Bradford & Bingley, care contin depozite de 21 miliarde de lire dar si reteaua de circa 200 de sucursale ale B&B. Brandul B&B va fi mentinut pentru moment, dar conturile vor fi transferate la Abbey, o banca britanica cum­parata de Santander în 2004. Res­tul actiunilor vor fi nationalizate iar guvernul va prelua portofoliului de credite ipotecare al B&B, în valoare de 50 miliarde lire. B&B este cel mai recent exemplu al unei institutii importante din Europa sau SUA, care a fost afectata de li­mitarea creditarii la nivel mondial.

Andreea MITRICA