Uncategorized

Datini hunedorene în perioada Paștelui

Județul Hunedoara mai păstrează în anumite zone tradiții și obiceiuri de mult uitate de către cei tineri. Sunt obiceiuri specifice așezării geografice și mai există locuri unde chiar se respectă cu sfințenie. Tărâmul românesc este un tărâm profund religios, iar ortodoxismul său este evident în toată existența lui tradițională.

Din multitudinea de obiceiuri pascale care se derulau în vatra satului tradițional s-au mai păstrat până în prezent doar câteva care se desfășoară începând din postul Paștelui și până în prima sau a doua zi de Paști. Unul dintre cele mai vechi obiceiuri este cel cunoscut de localnici ca obiceiul steagului. Este un obicei etnofolcloric din satele zărăndene, în special în satele unde se practica mineritul. Este un obicei vechi, practicat de peste 150 de ani în perioada în care mineritul era sub concesiune austro-ungară. În satul Hondol, acest obicei era structurat începând cu Săptămâna Mare a Paștelui și după Înviere, în primele trei zile. În Săptămâna Mare se strânge o ceată de flăcăi care își aleg doi conducători numiți comornic și crai. Flăcăii merg în pădure și taie un stejar din care confecționează o toacă pe care o instalează în curtea bisericii din Hondol. Tot în acest timp se instalează niște tuburi cu care se pușcă cu carbit pentru a alunga spiritele rele din zonă. în Săptămâna Mare, băieții păzesc toaca ziua și noaptea anunțând prin semnale repetate Învierea lui Isus Hristos. Prin acest gest, flăcăii din Hondol se identifică cu străjerii de la mormântul Domnului Isus. între timp, la casa craiului se confecționează steagul de Paști. Acest steag este format dintr-un băț lung împodobit cu primburi, iar în vârf este brodat steagul cu efigia Domnului Isus, sub efigie fiind însemnate două ciocane minerești și anul calendaristic. În Duminica Paștelui când se face slujbă, ceata de flăcăi poartă steagul de la casa unde a fost confecționat până la biserică, iar după slujbă, se merge cu el la cimitirul din sat unde i se face și sfințirea. Ceata îl poartă pe la mormintele oamenilor, dar numai pe la cei care au făcut ceva în viață și sunt demni de acest steag. După ce se face acest ritual se merge pe la casele oamenilor unde se urează tradiționalul “Cristos a înviat”. Acest periplu țărănesc se prelungește până a doua zi de Paște când steagul este purtat la toate casele din sat. Se dau în schimb ouă roșii, carne de miel și vinars. Toate acestea sunt strânse de comornic și crai în vederea organizării jocului cetei care are loc la căminul cultural din Hondol. La acest joc participă toți tinerii din sat și se organizează o horă a satului. După terminarea jocului steagul este predat la biserică depozitându-se în clopotniță.

Împușcatul cocoșului

Un alt obicei pitoresc, a cărui vechime se pierde în negura istoriei, este cel numit “împușcatul cocoșului”. Acest obicei se mai păstrează doar în zona Hațegului și în comunele din apropiere. Dar unde se respectă în fiecare an este în comuna Densuș, în satele Peșteana și Peștenița. Obiceiul are loc în prima zi de Paști. în săptămâna mare se formează două cete de tineri care vor prezenta obiceiul în Duminica Paștelui. Una dintre aceste două echipe va aduce un cocoș, de preferință negru, și merg la un loc dinainte stabilit în hotarul satului unde se întrec în împușcatul cocoșului. Ambele cete sunt formate din trei, patru concurenți. Cocoșul se leagă de un pom într-o livadă, iar arbitrul concursului este pădurarul satului, posesorul armei de vânătoare. Concursul se desfășoară sub atenta supraveghere a acestuia care îi și învață cum să tragă cu pușca. Au loc mai mult împușcături, iar ceata care împușcă prima cocoșul câștigă trofeul, ceata pierzătoare fiind obligată să organizeze hora satului, care constă în plătirea lăutarilor, asigurarea mâncării și băutura care trebuie să fie din plin. Deși obiceiuri necunoscute pentru mulți, ele reprezintă istoria și tradițiile hunedorene fără de care atestarea noastră istorică ar întâmpina unele dificultăți. Mai sunt multe alte obiceiuri tradiționale zonei aparținând Hunedoarei, pe care însă vi le vom face cunoscute cu prilejul altor materiale.

Adrian OLARIU

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close