De ce nu mai pot trăi în Târgu Mureş…

Mă urc într-un autobuz. 9000 de lei călătoria. Vreau să iau un taxi. 8500 de lei kilometrul. Bun. Să zicem că e doar o întîmplare. Că transportatorii din oraş sunt foarte îngrijoraţi de profitul lor şi vor să fie întodeauna cu un pas înaintea inflaţiei. Că ei nu sunt nişte nesimţiţi care umflă preţurile cu pompa devreme ce în alte oraşe o călătorie cu mijloacele de transport în comun nu costă mai mult de 7000 de lei, iar un kilometru cu taxiul poate scădea şi sub 4000 de lei. Într-un acces de spirit civic vreau să îmi plătesc taxele şi impozitele locale. S-au majorat cu aproximativ 50 %. Măi să fie!
Intru într-un magazin “de fitze” din centru. Pantofii sunt mai scumpi ca în magazinele aceleiaşi firme din alte oraşe. La fel şi hainele. De ce? Probabil pentru că unii sau alţii cred că târgumureşenii sunt mai bogaţi decât restul cetăţenilor acestei ţări.
Mai mult, preţurile la locuinţe cresc vertiginos şi nemotivat. De cele mai multe ori este vorba despre aceleaşi terne apartamente de bloc, construite de comunişti pentru muncitorii din industrie aduşi din mediul rural.
E avedărat. În oraş s-au asfaltat nişte străzi. Nu toate. S-au mai vopsit nişte clădiri. Nu toate. Banii s-au scurs fie în buzunarele amicului Lăurean de la Citadin (în cazul drumurilor) fie în cele ale familiei Benţa (în cazul vopselelor folosite pentru feştelirea clădirilor). Pieţele se pun la punct încet, încet sub atenta oblăduire a modestului Cornel Core cel care dă interviuri prin presă şi povesteşte cum o să se retragă el când misiunea lui se va fi terminat. Adică atunci când toţi banii se vor odihni în conturile potrivite.
Prin oraş circulă nişte autobuze ceva mai noi. Care au şi GPS. Să ne amintim puţin. În vara lui 2000, adică la câteva luni de la preluarea puterii de către Florea, Claudiu Maior cu a lui Siletina îşi băga autobuzele pe traseele celor de la Transport Local. Spunea pe atunci că are voie să facă acest lucru, că are licenţă. Da, e adevărat avea licenţă din partea lui Florea pentru a pune mâna pe transportul oraşului. Ceea ce a şi reuşit. Acum, el conduce. Şi stabileşte ce preţuri vrea muşchii lui, adică cele mai mari cu putinţă. În plus pentru ca autobuzele să nu se plictisească a luat şi nişte taxiuri. Prilej cu care a mai stabilit nişte tarife babane. 8500 km cu taxiul. Râd şi curcile.
Râd şi toţi şmecherii din jurul lui Florea de noi pentru că suportăm fără să crâcnim. Ni se spune să plătim atât, atât plătim. Ca nişte eunuci. Le permitem să îşi bată joc de noi cu cea mai mare dezinvoltură. Şi să se îmbogăţească. Pentru câţiva km de asfalt şi alţi metri de trotuar cu pişcoturi colorate. Şi pentru iluzia de a avea un primar gospodar. Şi mai ales român. Eu m-am săturat. Nu mai vreau să trăiesc în Târgu Mureş. Să se spele pe cap românii cu primarul lor. Să se spele şi ungurii pe cap cu toţi cei care permit ca o clică de haimanale să îşi bată joc de oraş. Iar noi toţi, unguri şi români, să ne punem cenuşă în cap pentru că nu suntem în stare să găsim un primar care să nu fie nici român, nici ungur. Ce să fie? Ţigan. Sau sas. Nu râdeţi.