Educatie

Despre Romeo şi Julieta şi tinerii de azi

La aplauzele de final Eterna poveste de dragoste dintre Romeo şi Julieta a prins viaţă de curând pe scena Sălii Parking. Realizatori, elevi din clasa a IX-a, fiecare dintre ei având de interpretat mai multe roluri. Un spectacol inedit care a marcat finalul primului an de liceu al primei generaţii ai clasei de actorie de la Liceul Vocaţional de Artă. Un spectacol cu rol de audiţie, concept familiar celor care cunosc Liceul de Artă şi în acelaşi timp un examen de sfârşit de semestru, la care au participat toţi cei 9 elevi, sub îndrumarea profesoarei Ioana Ispas. Nu spectacolul a fost însă cel care m-a provocat cât constatarea repetată, că avem nişte tineri deosebiţi, pe care societatea va trebui să înveţe să-i pună în valoare. Despre cum gândesc cu adevărat tinerii de azi, în cele ce urmează.

Piesa, adaptare foarte liberă

Doar ca să stabilim contextul discuţiei amintim şi despre spectacolul în cauză, o adaptare chiar foarte liberă după Romeo şi Julieta. „Nu am urmărit neapărat ineditul. A fost însă ceva ce nu s-a mai făcut, şi dacă s-a făcut, cu siguranţă nu la nivelul unei clase de liceu în clasa a IX-a, şi probabil nici nu se va mai face. Majoritatea profesorilor când se gândesc la clasa a IX-a, se gândesc la un nivel de începători şi îi tratează ca atare, drept copii”, m-au lămurit tinerii artişti, Radu Rad, Larisa Dobrin, Beatrix Iszlai, Radu Cătălin, Roxana Filotti, Bogdan Todoran, Alex Crefelean şi Ionela Faghiura după spectacol. „La serbările şcolare se fac poezii şi dansuri populare. Noi în schimb am început în primul semestru cu sonetele lui Shakespeare, iar în al doilea am ajuns la Romeo şi Julieta”, au explicat tinerii. La această punere în scenă, Romeo şi Julieta mor în actul I pentru că, în contrast faţă de piesa originală, în care călugărul Lorenzo îi căsătoreşte şi mor mai degrabă accidental, în aceasta Lorenzo încearcă să încheie rivalitatea dintre cele două familii omorând ambii copii. „Un lucru care numai în Italia renascentistă putea să se întâmple. Şi moare şi părintele Lorenzo. Un întreg şir de morţi”, subliniază elevii. Costumele şi decorurile au fost oferite de către Teatrul Naţional. „Treaba noastră a fost doar să ne potrivim cu personajul. La unii a reuşit mai bine, la alţii mai puţin, după putinţă”, au considerat tinerii.

Momente din reprezentatie Rolurile în viziunea tinerilor

Ce părere au avut despre rolurile pe care le-au interpretat? Julieta, despre care avem cu toţii o părere, a apărut într-o lumină nouă. „Iniţial mi se părea că Julieta e o naivă, o inocentă. Profesoara m-a făcut să descopăr un alt personaj, o prinţesă răzgâiată. Aparenţa de inocenţă supremă care i se atribuie cred că provine mai degrabă din felul în care personajul a fost interpretat de-a lungul timpului. Eu cred că rolul Julietei noastre a fost un pic mai aproape de realitate decât ce se se face în mod curent”, a explicat dulcea Julieta, Larisa Dobrin.

Tatăl lui Romeo pe de altă parte era un personaj boem, interesat doar de muzică. „La mine dragostea era doar faţă de muzică, nu faţă de soţie sau copii”, a explicat Radu Rad. „Mi-a plăcut să joc rolul doicii, nu mă văd jucând altceva. Un personaj important şi un rol greu”, a arătat Beatrix Iszlai. În schimb Roxana Filotti, care a intepretat rolul mamei Julietei, a fost mulţumită că a avut un personaj negativ şi nici nu se vede jucând altceva. Mari iubitori de Shakespeare, cu toţii se văd jucând în viitor diferite roluri scrise de marele Will.

Despre nevoia de modele

Iar de aici îi las pe ei să se exprime. Despre modele, pentru început. „Artistul trebuie să lupte să fie cel mai bun. Nu am neapărat un model. Îi am cam pe toţi pentru că vreau să-i ajung pe toţi”, a spus Radu Rad. Nici Larisa nu are vreun model. Ea susţine că vrea să devină ea model pentru alţii. Părerile lor fondate au generat însă un adevărat brainstorming legat de educaţie şi politică, religie şi cultură. Ce părere au despre sistemul de educaţie? „Din păcate sunt care vin la Liceul de Artă doar ca să scape de matematică. Şi de multe ori datorită sistemului de admitere cu mediile, cu admiterea computerizată, ăsta are talent, ia 10 în examen, dar mediile din generală nu îl lasă să intre, pentru că ceilalţi au medii mai mari. Iar cel cu talentul cât toţi ceilalţi la un loc rămâne pe dinafară”, au fost de acord tinerii.

Ei însă au intrat şi apreciază mediul în care se desfăşoară. Este poate şi meritul şcolii. „Noi nu ne dorim vacanţă. Pentru noi este o plăcere să mergem la şcoală. Nu avem profesori morocănoşi. Ne explică atât de bine încât abia mai avem de lucru acasă. Nu ni se permite să învăţăm pe de rost. Ne învaţă să gândim”, susţin elevii, cu o apreciere specială pentru profesorul de istorie, Adrian Standavid. Pe de altă parte, ei consideră că trebuie să fie maturi. „Noi nu ne putem permite luxul depresiilor şi căutărilor adolescentine. Avem de lucru”, explică Radu.

Dulcea Julieta Despre cultură şi statutul artistului

Tinerii sunt recunoscători că s-au născut aici, unde există o atmosferă foarte propice iubitorilor de artă, în general. Aprobare unanimă a generat afirmaţia lui Radu Rad. „La generaţiile mai tinere începe să se constate o adevărată sete de artă. Poţi vedea o mulţime de tineri şi la Filarmonică şi la Teatrul Naţional”, spune el. „România are nişte actori de teatru şi film excelent. Din păcate lipseşte suportul autorităţilor. Ca sa aduci spectatori în sălile de teatru trebuie să îţi educi publicul devreme, să începi cu copiii. Se poate începe deja din grădiniţă”, consideră Alex. „Problema nu vine neapărat de la autorităţi. Mai degrabă populaţia nu este interesată. Nu ai cui vinde arta”, consideră Bogdan Todoran. „Şi părinţii ar trebui să se implice mai mult. Educaţia în acest sens ar trebui să înceapă de acasă. Noi târgumureşenii putem fi fericiţi. Atât Teatrul Naţional, cât şi Filarmonica sunt de top. Orchestra Filarmonicii este una de nivel internaţional, se poate compara cu orchestra din Viena, sau cu cele mai vestite orchestre”, explică Radu. „Stăm foarte bine în ce priveşte artiştii. Dar ar trebui să se investească mai mult în artă. Prea mulţi bani se bagă de exemplu în fotbal. Salariile de actori sunt mizere”, este de părere Bogdan. Şi ei totuşi asta vor să facă.

Despre politică, religie şi evoluţie

Sunt înflăcăraţi când vine vorba de ideologii. „Comunismul ca ideologie nu a fost rău. Că este total utopic, este altceva. Acesta este avantajul democraţiei, că nu lasă pe unul singur, însetat de putere să aibă toată puterea”, spune Bogdan. „Cel mai bine ar fi să-l laşi pe copil să gândească şi să aleagă în ce şi cine ar vrea să creadă. Să decidă el”, consideră Larisa. „Este o problemă cu religia. Fiecare sistem de educaţie din lume este bazat pe frică. Aşa şi religia care încearcă să educe accentuând frica de iad. Cam aşa vor unii să ne educe şi pe noi. Prin frică”, intervine Radu. „Nu religia face asta, cât oamenii care răspund de ea. Ei încearcă să aibă cât mai mult control asupra populaţiei. Cum stăpâneşti un om mai bine decât băgând frica în el. Sunt multe pilde care sunt foarte folositoare dar nu se explică aşa cum ar trebui”, contracarează Bogdan. „Să luăm de exemplu pildele. Sau îndemnul de a întoarce obrazul. Nu. Să punem punct. Nu trebuie să ne lăsăm”, susţine Radu Rad. „Cea mai eficientă manipulare în masă sunt alegerile, sau mai exact democraţia. Chiar te fac să crezi că eşti liber. Eşti liber, dar cu un lanţ mai lung. Oamenilor le este teamă să fie diferiţi”, intervine Alex.

Iar dacă am ajuns la specia umană, Alexandru Crefelean trage o concluzie. „Cea mai mare greşeală a rasei umane este dorinţa continuă de evoluţie. Evoluţia tehnologică este mult prea rapidă şi noi începem să pierdem capacitatea de a o controla. Psihologicul nu ţine pasul. Nu tehnologia trebuie să evolueze cât rasa umană. Psihicul omului nu a mai evoluat de când există homo sapiens sapiens. Lumea a evoluat dar procesele gândirii au rămas tot aceleaşi”, spune Alex. Tot el spune despre ei înşişi. „Suntem un pic nebuni. Altfel nu am putea rezista”, se exprimă el. Iar aceşti tineri au absolvit de curând clasa a IX-a.

 

 

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close