Devoratorii pădurilor

Afacerea gaterelor este una profitabilă, mai ales în condițiile în care legislația privind tăierea și exploatarea masei lemnoase este neclară. Prețul lemnului prelucrat poate depăși până la 10 milioane de lei/m3. Cireșul sălbatic a dispărut de mult din pădurile de pe valea Târnavei, lemnul acestui copac fiind cel mai scump. Mulți patroni de gatere au lucrat cândva ca și pădurari, dar s-au reprofilat. Numărul fabricilor ce se ocupă cu prelucrarea lemnului a crescut simțitor, iar procesul de privatizare atinge în unele cazuri domeniul penal. ZIARUL de Mureș a “vizitat”gaterele situate în zona Bălăușeri-Sovata cu un vad forestier considerabil.

Anul 2000 a reprezentat perioada cea mai bună pentru afacerea cu gatere, dictată în mare măsură și de legile lacunare, mai ales cele privind retrocedările. În timp ce sătenii băteau la ușile primăriei cu titlurile de proprietate sau pentru măsurare de parcele, alții au profitat de situație și s-au îmbogățit. Pentru început, mica afacere a gaterelor părea să fie la îndemna oricui. Investiția nu era foarte mare, iar materia primă, lemnul, era ușor de exploatat. Tot după 2000 au început să se formeaze și ocoalele particulare care, teoretic, doreau să asigure o mai bună pază a pădurilor. Doar că anii ulteriori ne-au convins că, de fapt, formarea acestor asociații particulare a restrâns de fapt cercul vicios, în sensul că legătura între administrația locală, adică primar, viceprimar și unii consilieri, președintele ocolului și proprietarii de gatere sau a micilor firme de prelucrare a lemnului s-a închegat mai bine. La fel și afacerile la marginea legii. În speță, influența autorităților locale a crescut în această ecuație a exploatărilor. Autorizațiile necesare funcționării gaterelor și avizele favorabile se primesc doar dacă relația cu edilii este una constructivă, pe principiul o mână spală pe alta și ambele legea.

Primăria are un rol important prin monitorizarea tuturor unităților noi ce apar în comuna respectivă și ar trebui să stopeze funcționarea gaterelor fără autorizație. Cei de la Agenția de Protecția Mediului și Direcția Silvică verifică doar unitățile trecute în registrele lor. Ori pentru depistarea gaterelor fără autorizație primăria rămâne singura instituție care cunoaște, teoretic, cel mai bine situația.

În Chibed, spre exemplu funcționează trei gatere, dintre care unul nu are autorizație. Dar are relații bune cu Primăria.

800 euro/m3

Mai mult, unii proprietari de gatere au lucrat ca pădurari și au devenit, peste noapte, afaceriști prosperi, având cunoștințe despre zonele cu potențial de exploatare a masei lemnoase. Sătenii spun că pădurarii ce s-au înhăitat în afacerea gaterelor au fost primii care s-au dus și au tăiat din păduri, și nu orice lemn “că știau care e mai bun și mai scump.” Așa au dispărut cireșii sălbatici (pădurile din jurul orașului Sovata fiind propice pentru această specie). Prețul unui metru cub din acest lemn, în formă prelucrată, ajunge la fabuloasa sumă de 800 de euro. “Acum câțiva ani erau vremuri tulburi cu exploatarea lemnului. Au venit și au tăiat, mai ales cireșii. Dacă vă uitați acum, nu prea mai găsiți această specie și aici era o zonă bună pentru cireș. Cei care au gatere cumpără lemn mai ales de la asociația particulară. Atunci am preferat să intrăm cu parcelele noastre în aceste asociații, dar văd că pe noi mai mult ne fură. La sfârșitul anului ne dau 1-2 milioane de lei și cu asta ne-au închis gura”, a spus un sătean. Scândura de stejar ajunge la 6-10 milioane de lei pe metru cub, iar cea de brad la 4-5 milioane de lei. Având în vedere faptul că prețurile de achiziționare nu depășesc două milioane de lei pe metru cub, putem spune că afacerea este profitabilă.

Accident sau premeditare?

Din zona Sovata nu lipsesc nici fabricile de prelucrare a lemnului. Trei mari firme funcționează în acest vad: SC Rowo, cu capital italian, SC Mobila (ce aparține de grupul Parisot) și fostul IFET, preluat de investitori din Ungaria. Privatizarea IFET pare să fie cea mai interesantă, mai ales că înainte de privatizare, gaterul acestei fabrici a ars în condiții suspecte. Incidentul s-a întâmplat

cu aproximativ trei ani în urmă, iar incendiul nu s-a soldat cu victime. Poliția a clasat cazul, ca fiind cauzat de o scânteie, însă a venit la fața locului abia a doua zi. “Eram în pauza de masă așa că nici un muncitor nu a pățit nimic. A ars totul atât de repede… Poliția a venit a doua zi și a spus că incidentul s-a produs din cauza unei scântei de la o altă mașină, dar gaterul era oprit și nu avea cum să se aprindă și să ardă până la temelii”, a povestit un salariat.

Un alt aspect ce trebuie menționat este faptul că în aproape fiecare curte din satele din această zonă, sătenii au instalație de debitat sau circulare de tăiat lemne, majoritatea fiind fără autorizație. Astfel, apare un alt loc proprice pentru prelucrarea materialului lemnos. Controlul autorităților locale nu pare să intimideze activitatea de la gatere și cu atât mai puțin încărcăturile de lemn ce ocolesc punctele de control. Acesta este apoi prelucrat de urgență în gatere, pentru ca apoi sute de metri cubi de lemn să dispară.

Săptămâna viitoare vom contiună monitorizarea situației gaterelor de-a lungul văii Mureșului, zona în care se înregistrează cele mai multe gatere.

Cristina CORNEA

“Eu achiziționez lemn de la ocolul silvic particular din zonă. Anul trecut am cumpărat 150 de metri cubi. Lemnul este destul de scump și rentează mai bine dacă pe lângă gater este și o unitate de prelucrare, cum ar fi o fabrică”, Mihai Vas, proprietar gater Ghindari