Uncategorized

Dezvoltarea marilor orașe

Expansiune pe verticalã și orizontalã

În 2007, Sibiul devine și cel mai important oraș cultural din România. Din acest motiv, aici, dezvoltarea este mult acceleratã. La Târgu Mureș, dezvoltarea este îngreunatã de rãfuielile politice. La Deva, admnistrația lucreazã la un nou plan urbanistic, ce urmeazã sã fie aprobat în anul 2006. Acesta prevede mãrirea zonei de intravilan existent

cu pânã la 100 de hectare.

Ne aflãm într-o perioadã în care marile orașe din țarã

sunt într-o realã dezvoltare, atât locativã, cât și industrialã.

Anul 2007 reprezintã pentru majoritatea edililor de orașe momentul în care vor arãta europenilor de ce sunt în stare.

Sibiul se apropie cu pași mici, dar siguri, de momentul în care va deveni Capitalã Culturalã a Europei. Societatea clujeanã Planwerk SRL și Primãria Municipiului Sibiu au realizat anul trecut un studiu de dezvoltare durabilã a întregului oraș. Acesta cuprinde o analizã a situației existente și liniile de dezvoltare care trebuie respectate pentru ca extinderea Sibiului sã se realizeze prin mãsuri coerente. Au fost identificate 13 zone care necesitã Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) de primã urgențã la care se pot înșirui restul zonelor din cartierele importante ale Municipiului Sibiu. Astfel, s-a decis în primul rând reorganizarea centrului istoric, prin închiderea circulației și transformarea strãzilor din orașul vechi în artere principale de circulație. De asemenea, au fost proiectate noi platforme de parcare, pe strãzile 9 Mai, Ocnei și Turnului. Pentru zona Industrialã Vest, este indispensabilã încheierea lucrãrilor la centura ocolitoare.

Piața Gãrii un obiectiv strategic

Din cele 13 PUZ identificate, sunt atacate la momentul de fațã doar o parte. Cea mai importantã zonã de dezvoltare este Piața 1 Decembrie 1918, unde s-a ajuns la faza de licitație pentru execuție a lucrãrilor. “Acesta este primul rezultat al acestei gândiri strategice. Zona publicã a Piaței Gãrii dorim s-o finalizãm anul viitor. Deja este licitat terenul pentru viitorul hotel, pe baza acestui proiect. Este vorba de zona verde din fața gãrii, fostul pãrculeț, unde pe o suprafațã de 1.700 de mp se va ridica un hotel pentru turiștii ce vor ajunge la noi. O altã investiție propusã prin proiectul urbanistic era o clãdire de birouri care sã închidã autogara fațã de piața Gãrii”, declarã Szaboltz Guttmann, arhitectul șef al Municipiului Sibiu. Proiectul clãdirii de birouri a fost înlocuit planul pentru o platformã de parcare, din cauzã cã Societatea Naționalã a Cãilor Ferate nu au putut oferi unui spațiu de lângã Garã pentru o astfel de parcare. În plus, este prevãzutã la nivelul întregului municipiu, extinderea zonei pietonale, Consiliul Local Sibiu avizând și acest proiect. În consecințã, Strada Nicolae Bãlcescu, Piața Mare, Piața Micã și Piața Huet vor fi destinate în special pietonilor. Prin aceste mãsuri, vor fi puse în valoare cele mai pitorești zone din Sibiu.

Cartiere noi?

Extinderea zonelor locative din municipiul Sibiu este o realiate arhirecunoscutã, Cartierul Tineretului fiind un prim exemplu. Au fost realizate însã și studii la Cluj, care prevãd un cartier între râul Cibin și drumul spre Copșa Micã. Legãtura cu noile cartiere Reșița I și Reșița II ar trebui fãcutã printr-un pod peste Cibin. Guttmann susține însã cã acestea sunt încã doar studii de sprecialitate, nefiind concretizate în Planuri Urbanistice Zonale. De asemenea, a fost analizatã Zona Industrialã Vest, în sensul preluãrii unor noi investitorii și pe terenurile private. “Zona va fi în formã de piaptãn (zonã construitã, zonã tampon verde). Este o continuare a ideii ce exista în Sibiu la tamponul verde care este pãdurea Dumbrava, între douã cartiere”, subliniazã Guttmann. De asemenea, a fost elaborat un alt studiu de cãtre societatea Urban Proiect din București, studiu care analizeazã legãturile directe între oraș și localitãțile adiacente. Pe termen mediu, Sibiul se va extinde pânã la aria Pãltiniș.

Arhitectura politicã la Târgu Mureș

Modul în care s-a dezvoltat Târgu Mureșul a depins, în viziunea aritecților contactați de noi, în foarte mare mãsurã de politicã. Clarificarea regimului juridic al caselor s-a întârziat nepermis de mult, menținându-se în clãdiri istorice chiariași neinteresați de întreținerea lor. Așa s-a ajuns ca imobile care mai pãstreazã încã urmele unor stiluri arhitectonice sã fie în paraginã, distruse sau, pur și simplu sã fie locuite de o populație cu o educație îndoielnicã. Tot, din aceastã cauzã, investițiile în renovarea clãdirilor din Târgu Mureș au fost minore și s-au fãcut sub o anumitã presiune a administrației publice locale. Cum va evolua Târgu Mureșul din punct de vedere urbanistic depinde de capacitatea edililor de a le da mânã liberã arhitecților, cât și de abilitatea acestora de a-și întemeia proiectele pe studii pe termen lung. Destinația spre care se îndreaptã un oraș este ilustratã de un studiu, exemplul clar cã acesta nu existã centrul Târgu Mureșului. Se remarcã o dezvoltare dezechilibratã, fiind inaugurate, spre exemplu, numeroase sedii de bãnci, iar magazinele alimentare fiind extrem de rare. Ahitectura implicã culturã, educație, civilizație și o dozã de suflet. Casele de pe Platoul Cornești, care se presupune cã reprezintã perfect orașul, aratã cã în ultimii 50 de ani s-a pierdut cultura locuirii. Așa s-au construit case cu ferestrele orientate spre nord, poziționate lângã garaj, pentru a aminti doar de câteva greșeli de proiectare și execuție.

Alt proiect pentru Deva

La Deva se lucreazã la un nou plan urbanistic, ce urmeazã sã fie aprobat în anul 2006, și care prevede mãrirea zonei de intravilan existent cu pânã la 100 de hectare. “Plãnuim o dezvoltare orizontalã a orașului. În funcție de investitori, noi vom pregãti terenuri și ne vom ocupa și de utilitãți”, a declarat Florin Oancea, viceprimarul municipiului Deva. Sunt în pregãtire douã cartiere rezidențiale, unul în zona Zãvoi, iar altul în zona Vulcan. Pentru cel de-al doilea cartier rezidențial, sunt disponibili aproximativ 700.000 metri pãtrați, iar în curând proiectul va fi supus aprobãrii Consiliului Local Deva. “Pentru acest proiect au fost fãcute toate demersurile necesare, mai avem de primit doar documentația de scoatere a terenului din circuitul agricol”, a mai precizat Amelia Conț, reprezentanta Biroului Urbanism din cadrul Primãriei Deva.

Un alt proiect, apreciat și de Ministerul Culturii, vizeazã reabilitarea zonei Dealul Cetãții, care va fi realizatã atât din fondurile Primãriei, cât și cu ajutorul unor fonduri europene. Planurile de dezvoltare și extindere a municipiului implicã și Complexul de agrement de la Stadionul din localitate. Aici va fi construit un patinoar și un complex gen Aqua Land. Amelia Conț a mai menționat cã “se va reabilita și pasajul de trecere de la capãtul strãzii Kogãlniceanu, la intersecția cu DN7, pentru a se face o trecere peste calea feratã, cu pasaj auto și pietonal”.

Alexandru URZICÃ

Irina CHIROIU

Ionuț OPREA

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close