Divorț politic după o căsătorie din interes

PNL și PD, mai precis liderii Eugen Nicolăescu și Dorin Florea, nu mai vor să coabiteze în Mureș l Liberalii au anunțat suspendarea relațiilor, acuzându-și partenerii că au ca singură preocupare atacurile la adresa PNL l Va plăti Dorin Florea pentru gafele politice sau pentru șpăgile administrative? l Alianța D.A. nu mai funcționează de multă vreme nici la nivel instituțional, apoliticul prefect Dobre, consilierii județeni PNL și primarul fiind în conflict deschis l Singurul domeniu în care interesele portocalii par convergente este cel economic

În ultimele șase luni au avut loc pe scena politică mureșeană, în special în rândurile partidelor ce formează Coaliția, mai multe regrupări, cele mai importante fiind în PD, unde conducerea, printr-un act considerat nelegal, a fost preluată de echipa fostului primar independent Dorin Florea, respectiv în Partidul Conservator, în cadrul căruia fostul simbol al românilor verzi, Partidul Unității Naționale din România, a fost absorbit, nu fără o rezistență din partea conducerii – mimată sau nu. De asemenea, perioada ar putea fi caracterizată și prin evidente și chiar virulente campanii de racolare, duse de către cele două partide ale Alianței D.A., PNL și PD.

Protocol suspendat

Cea mai importantă mutație la nivelul Coaliției mureșene este suspendarea relațiilor dintre PNL și PD, anunțată de Eugen Nicolăescu sâmbătă, cu toate că ar fi fost mai firesc ca această declarație să fie făcută de către președintele interimar, Eugen Bândea. Motivele care au stat la baza luării acestei decizii de către membrii Delegației Permanente a PNL sunt atacurile lansate de PD la adresa liberalilor. În același timp, conducerea PNL a anunțat că este dispusă să reia colaborarea cu democrații, însă numai în cazul în care aceștia își reconsideră atitudinea, își recunosc greșelile, adoptă un comportament civilizat, de adevărați parteneri politici, și renunță la orice colaborare cu PSD. Ministrul Sănătății a declarat că protocolul nu a fost rupt, deși acest lucru se vehicula, până la întrunirea, săptămâna viitoare, a Consiliului Național de Coordonare al Alianței, în care va fi dezbătută și situația tensionată de la Mureș.

Nicolăescu, fidel stilului său de atacant, a afirmat că “PD este un partid necredibil, a cărui singură preocupare este să lovească în PNL”, completând că “nu avem vocație de masochiști”.

Premisele pentru ruperea parteneriatului între PNL și PD au apărut în momentul în care Florea s-a instalat interimar la conducerea PD. Încă din 2004, o dată cu expulzarea grupului Oprișcan-Poruțiu, pe atunci ambii consilieri locali de Târgu Mureș, care au militat în favoarea susținerea candidaturii lui Dorin Florea pentru încă un mandat de primar. Opoziția lor fățișă vizavi de desemnarea propriului candidat al PNL, în persoana lui Teodor Giurgea, i-a costat excluderea, decizie atacată fără succes la forurile superioare ale PNL.

A venit apoi momentul alegerilor locale și generale, când Florea a lovit mârlănește în candidatul liberal, iar apoi s-a asociat pe față cu PSD, la generale, atitudine pe care liberalii nu au uitat-o. De atunci, relațiile între Florea și liberali au fost o permanentă joacă de-a șoarecele și pisica, PNL cedând primul, în cele din urmă.

Florea, șef nestatutar?

Dorin Florea, primarul Târgu Mureșului, a ajuns printr-o lovitură de palat, în 21 noiembrie, președinte interimar al PD Mureș, având sarcina să organizeze alegeri la nivel județean pentru președinția partidului, respectiv pentru celelalte funcții de conducere. Cei care și-au dat girul pentru o acțiune considerată încă de atunci nestatutară au fost membrii Biroului Permanent Național al PD, și anume președintele PD, Emil Boc, vicepreședinții Petru Filip (primarul municipiului Oradea), Cezar Preda, George Scripcaru (primarul Brașovului), și Ioan Oltean, deputat de Bistrița.

Ei au hotărât, printr-un text glorios, probabil, în viziunea lor, că “pentru întărirea forței Organizației Județene Mureș a PD”, Biroul Permanent Județean se suspendă. În locul acestuia a fost desemnată o comisie pentru organizarea și desfășurare a alegerilor, condusă de Florea și completată de Doru Oprișcan, Liviu Todoran, Florian Coman, Claudiu Maior, Dinu Socotar și Bogdan Buda. Mandatul comisiei era atunci stabilit până în martie 2006, când urma să se desfășoare alegerile pentru desemnarea unui nou președinte și a unui nou BPJ.

Doar că este deja aproape jumătatea lui aprilie și alegerile județene nu au fost încă anunțate. Probabil pentru că Bucureștiul nu a răspuns încă la sesizarea ex-președintelui PD Mureș, Dinu Socotar, care a contestat în 15 martie acest an demiterea sa ilegală, în condițiile în care era președinte ales. Termenul expiră în 14 aprilie, când vom ști dacă revocarea sa din funcție a fost sau nu statutară și dacă Florea mai este stăpânul atât de arogant al unui partid eterogen. Conform informațiilor pe care le deținem, fără ca în teritoriu să fi ajuns o înștiințare scrisă, forul de conducere al PD a validat decizia din 21 noiembrie, statuând că a fost o decizie politică.

În plus, Florea nu se bucură de un sprijin larg, precum mizase când a defectat, nici la nivel central. Deși, prin interpuși, era să fie primit pe 27 februarie de președintele Băsescu, ultimul a refuzat întâlnirea după ce pe masa sa au aterizat documente compromițătoare la adresa primarului. Emil Boc, președintele PD, nu mai este nici el încântat de atragerea demagogului în partid. Sursele noastre ne-au declarat că Boc nici nu îi mai răspunde lui Florea la telefon. Singurii care mai sunt alături de primarul Târgu Mureșului, ne-au confirmat aceleași surse, sunt ministrul de Interne, Vasile Blaga, pe care l-a pus într-o situație nu tocmai elegantă, declarând că ar avea girul acestuia pentru a da ordine conducerii IPJ Mureș, respectiv Mircea Hava, primarul Alba Iuliei.

Transfugii roșii

În afară problemelor interne, generate de încălcarea statului prin procedee de tip dictatorial, PD s-a remarcat în ultimele luni printr-o campanie agresivă de racolare de noi membri. Å¢inta lor predilectă s-a dovedit PSD, partidul cu cel mai mare număr de aleși locali, dar și PNL, deși între cele două formațiuni ale Alianței exista un protocol de neagresiune în privința atragerii de noi membri. Alți transfugi au sosit, dar de aproape un an, din PRM, ceea ce am numit la vremea respectivă avangarda Florea – care, abil, și-a plasat acoliții în mai toate partidele. Astfel, cele mai recente transferuri la bursa politică au fost primarii PSD de la Iernut, Vasile Cornea, de Râciu, Ioan Vasu, de Tăureni, Ovidiu Oltean, un traseist notoriu deja, independentul edil-șef al Albeștiului Toader Stroian. Despre primii trei se spune că trecerea lor în tabăra democrată nu s-a făcut tocmai benevol, ci a fost puternic influențată de dosarele penale pe care nu și le-au putut aranja, dar a căror îngropare le-a fost promisă de către conducerea PD.

Vasile Cornea nu a fugit bine la PD că a provocat un nou scandal la nivel național legat de nerespectarea statutului. Astfel, el s-a autoimpus șef al democraților din Iernut, devansând pe șest cu o săptămână data alegerilor și profitând de absența principalului său contracandidat, consilierul local Vicu Maer, fost președinte al organizației. Vicu Maer, cu toate că a contestat modul de organizare al alegerilor și încălcări ale statutului, nu a primit încă un răspuns în scris din partea conducerii naționale.

Sursele noastre ne-au asigurat însă că alegerile organizate de Cornea vor fi declarate nestatutare și fie se vor organiza alte alegeri, fie va fi menținut la șefia partidului consilierul local Vicu Maer.

Interesant este că ofensiva democrată în rândurile social-democraților nu se va opri aici. Dacă ar fi să transpunem la nivel local ceea ce se întâmplă la nivel central, unde președintele Traian Băsescu a dat un semnal clar că între PD și PSD este posibilă o apropiere, mai ales după ce cel mai puternic partid european – PPE, a spus pas intrării democraților și în condițiile în care sunt evidente intențiile șefului statului de a declanșa alegerile anticipate, în acest an sau în primăvara anului viitor, după ce ne-om fi integrat, dar fără a mai marșa în campanie cu PNL, observăm că între Florea și Ovidiu Natea este posibilă colaborarea. De altfel, cei doi lideri continuă să țină legătura dincolo de declarațiile strict mediatice, iar președintele PSD nu a făcut un secret din a spune că dacă lucrurile evoluează prost în PSD, e posibil să treacă în grup la un alt partid. Cea mai plauzibilă variantă, în acest context, rămâne PD.

Răspopiții PNL

În sezonul de iarnă, PD și-a sporit rândurile cu mai mulți liberali, cunoscuți ca fiind apropiați de linia Florea sau echipei acestuia. Primul care a defectat a fost președintele PNL Voivodeni, Ladislau Darabont, fost ofițer, care a fost momit cu un post de șef la Piața Armatei, în subordinea unui fost coleg de arme, Vasile Filimon, pe vremuri și el liberal, expulzat o dată cu gașca Oprișcan-Poruțiu, și devenit între timp un pupincurist notoriu.

A urmat apoi simulacrul de alegeri județene pentru șefia PNL, când Mihail Antonie, senator, a fost împiedicat să candideze, fapt ce a constituit doar declicul pentru demisia sa din partid, preconizată deja de mai multă vreme. Dacă nu ar fi plecat de bunăvoie, ducându-și cu el și familia – soția Valeria și fiica Roxana, rapid recompensate de PD -, Eugen Nicolăescu ar fi găsit un mod de a-l trage definitiv pe linie moartă. Lui Antonie i s-au reproșat jocurile de culise pe care le-a făcut, peste capul Biroului Permanent Județean, spre exemplu pentru șefia Direcției Silvice, precum și aproprierea prea evidentă de Florea, ex-adjunctul Finanțelor Sorin Lazăr, recent trimis în judecată pentru săvârșirea unor fapte de corupție, și de Ovidiu Natea, președintele PSD. Și trecerea lui Antonie la PD a fost suspectată de anumite dosare din trecut care i-au fost amintite senatorului. Până la proba contrarie, însă, îi dăm crezare că a plecat din cauză că PNL s-a “transformat într-un SRL, patronat de Eugen Nicolăescu”. Trecerera lui Antonie la PD nu a avut însă până în prezent succesul scontat de noul val de democrați, caracterizați plastic prin sintagma oportunism in integrum, acesta nereușind să-și convingă foștii colegi de partid să trădeze liberalismul pentru un iluzoriu popular.

Găștii de peremiști oportuniști care l-a precedat pe Florea i-am făcut prea mare reclamă până acum, dar să le reamintim cel puțin numele: Claudiu Maior, Aurel Mircea Pop – consilieri locali la Târgu Mureș -, și Cristian Å¢intoșan – consilier județean.

PNL, slăbit

Unul dintre cele mai lovite partide de ofensiva democrată a fost în ultimele șase luni PNL, care a împărtășit cam aceeași soartă cu a social-democraților, doar că, spre deosebire de ultimii, liberalii nu sunt tocmai prieteni cu noua echipă a democraților.

PNL nu diferă de modul dictatorial de a proceda al democraților în ceea ce privește alegerile, spre exemplu. Simulacrul de alegeri din 16 decembrie anul trecut, când Nicolăescu a candidat singur, a fost precedat de alegerile de la Târgu Mureș, când liberalii au făcut front comun împotriva outsiderului Dan Mașca, care a îndrăznit să candideze împotriva lui Victor Mora.

Au urmat apoi județenele, unde Nicolăescu ar fi fost culmea să nu iasă președinte, și incertitudinea în privința șefiei PNL Mureș. De altfel, nici în prezent liberalii nu sunt convinși că Comitetul Executiv Central și-a dat girul asupra încălcării de statut în privința lui Nicolăescu, adică dacă au acceptat autosuspendarea sa din funcția de președinte, pentru că era incompatibil cu cea de membru al Biroului Permanent, și au acceptat numirea unui președinte interimar, în persoana sighișoreanului Eugen Bândea. De altfel, acest moment tensionat a fost declicul care a declanșat primul val de dezertări din PNL.

Pe cele mai vizibile piese care au tulit-o la PD le-am amintit mai sus, așa că nu mai insistăm asupra dezertărilor. Precizăm doar că nu au fost singurele, una dintre cele mai grele lovituri pentru PNL fiind plecarea ex-președintelui interimar, Ladislau Schwartz, considerat unul dintre cei mai cinstiți politicieni mureșeni.

De asemenea, demn de amintit este că liderii PNL, deși afișează o oarecare siguranță și coeziune, se află pe un teren deloc sigur, neputând să prevadă dacă va urma valul doi sau trei sau n de plecări, motivat de rezistența la politica dusă de Nicolăescu și oamenii săi și caracterizată prin slabă implicare în problemele filialelor, nivel scăzut de realizare a promisiunilor electorale din campania din 2004, inflamate și de percepția față de liberali la nivel național.

PNL s-a mai remarcat în ultimele șase luni și prin incapacitatea de a gestiona anumite conflicte în interior, preferând să își spele rufele murdare în văzul opiniei publice. Fie că au fost conflicte între liberalii rămași și cei care au ales să plece, fie că au fost conflicte interne, aceste scandaluri au transpirat în presă și, cu siguranță, nu dintr-o dorință liberală de transparență, atât de opaci în alte probleme. Pentru cei care au răbdare să răsfoiască arhivele, le sugerăm să recitească episodul Antonie sau PNL Reghin, unde opoziția între aripa viceprimarului Sorin Pui și cea creată în jurul președintelui Ionel Rânja a făcut deliciul presei și al opiniei publice într-un serial, fără final în prezent.

Dacă problemele interne au fost intens mediatizate, PNL a păstrat însă tăcerea, una adâncă, asupra racolărilor din alte partide. Până în prezent, numărul primarilor care au fost atrași de liberalism pe diverse considerente – bani mai mulți sau alte promisiuni, sperietoarea dosarelor etc., a ajuns la 11.

Printre cei mai importanți primari atrași la liberali se numără Pop Teodor Mircea (Bahnea), Mircea Rusu (Band), Cadar Lucreția (Deda), Hârșan Ilie (Batoș), Mogilă Gheorghe (Răstolița), Măgheran Alexandru (Sânger) și Moldovan Petru Dorin (Solovăstru).

Interesant este însă că PNL nu a reușit să intre sub pielea nici unui primar de oraș, aceștia cotind-o fie spre PD, fie preferând să rămână în stand-by.

Conservatorii naționaliști

PC a făcut cel mai important transfer politic din ultimele șase luni, prin absorbția rămășițelor PUNR. Cu toate că PUNR Mureș, cel mai important nucleu al partidului, ar fi dorit să mențină protocolul încheiat cu PSD înainte de campania electorală din 2004, vrerea grupului din jurul președintelui PUNR, gen. Mircea Chelaru, a fost mai puternică. Din 19 ianuarie 2006, simbolul românilor verzi nu mai există, când 31 de filiale ale PUNR au acceptat comasarea cu PC. Singura filială care s-a obținut a fost cea din Mureș, care a înclinat și ea stindardul în urma Congresului PC-PUNR din 12 februarie a.c. Schimbările survenite pe plan local la nivelul conducerii PC a fost desemnarea lui Mircea Radu, ex-președinte PUNR Mureș, în funcția de primvicepreședinte a PC, funcție de altfel vacantă după demisia lui Silviu Morariu, șeful Direcției de Sănătate Publică, care a ales profesia în fața politicii. De atunci, la conservatorii mureșeni e liniște.

UDMR tace și face

A treia forță care compune coaliția de la guvernare și prima din Mureș, UDMR și-a văzut în ultimele șase luni de propriile interese. Politica sa națională și cea locală este aceeași atâta vreme cât vicepremierul Marko Bela, liderul UDMR, are același discurs și la București și la Târgu Mureș. Cel mai important deziderat susținut de UDMR, care i-a adus pe reprezentanții comunității maghiare în conflict deschis cu PD și PC a fost și a rămas legea privind statutul minorităților naționale, până în prezent neatins.

UDMR a ieșit foarte bine din scandalul Frunda Gyorgy, rapid îngropat, din conflictul cu facțiunile desprinse din UDMR – UCM și Consiliul Național Secuiesc, aceste scandaluri neafectând procentul de votanți al UDMR.

Poate de aceea, în politica UDMR a survenit o schimbare cel puțin interesantă și greu de previzionat, și anume liderii săi nu se mai împotrivesc alegerilor anticipate, locul lor fiind luat acum de liberali.

În rest, din punct de vedere politic, UDMR și-a atins aproape toate obiectivele promovate în campania electorală, în condițiile în care această legislatură a ajuns abia la jumătate.

Prosperitate de coaliție

Dincolo de aspectele administrative și politice pe care le-am prezentat mai sus, este important să amintim că guvernarea portocalie, alături de UDMR și PC, a adus și beneficii grupului de interese economice din jurul celor patru partide. Dar nu doar “prietenii” coaliției au profitat, ci, paradoxal, și firme mult mai apropiate de PSD.

Astfel, printre cele mai avantajate firme de venirea coaliției la guvernare a fost Izorep (care a avut de suferit pe vremea guvernării PSD), societate care a prins mai multe contracte de lucrări în zona Banatului, unde inundațiile de anul trecut au lăsat sute de familii sub cerul liber. De altfel, este cunoscută relația de amiciție care îl leagă pe Illyes Kalman, patronul Izorep, de Borbely Laszlo, ministrul delegat pentru Lucrări Publice și Amenajarea Teritoriului.

Cu toate acestea, Illyes Kalman nu poate fi considerat cel mai avantajat om de afaceri. TMGIP este numele unei firme care a prosperat de când cu schimbarea de prefecți.

La nivel județean, lucrările de drumuri, spre exemplu, s-au împărțit între firme care s-au menținut încă de pe vremea PSD: Prescon, Valpet, Astor Com, Multiprod Impex, Citadin Prest, Geiger etc.

De asemenea, au simțit un imbold portocaliu firmele deținute de reprezentanți ai PNL-PD, cum ar fi firmele familiei Mora, ale lui Bogdan Buda, Virgil Mailat, Teodor Giurgea, Dinu Socotar etc.

Concentrare pe inundații

Poate vă întrebați ce au făcut principalele instituții care vă reprezintă în ultimele șase luni? Sau de ce s-au preocupat politicienii? ZIARUL de Mureș vă răspunde la aceste întrebări într-o analiză realizată asupra vieții administrative, politice și economice din ultima jumătate de an.

Instituția prefectului, condusă de Ciprian Dobre, s-a remarcat în ultimele șase luni pe o aplecare bolnăvicioasă pe problematica inundațiilor. Cu toate că sunt un fenomen obișnuit, Instituția Prefectului, prin reprezentanții săi, a ținut să fie prezentă la fiecare ieșire a apelor din matcă, cu mediatizarea de rigoare. Lăudabilă mobilizare, dar dincolo de aceasta nu avem cunoștință de nici un proiect inițiat de Prefectură prin care să sprijine primăriile în a obține fonduri pentru a preveni și combate inundațiile.

De asemenea, prefectul s-a implicat în soluționarea unor stări conflictuale izbucnite la AZOMUREȘ, Romvelo etc. La capitolul realizări, Instituția prefectului poate bifa menținerea în viață a Punctului Vamal Reghin sau implicarea în asigurarea securității elevilor în școli.

În rest, Prefectura și-a ratat rolul de mediator al unor întâlniri între investitori străini și autoritățile locale, acestea neconcretizându-se. De asemenea, deși reprezentanții Instituției Prefectului au negat că ar fi vorba de un eșec, printre neîmpliniri se numără referendumul de la Vânători, pentru înlăturarea primarului Adrian Lăpădat, acțiune nereușită, care a scos în evidență și anumite lacune legislative ale inițiatorilor. Cam puțintel pentru un prefect cu pretenții…

În rest, vorba unei surse a noastre, nimic nu se clintește decât după ce prefectul se consultă cu Eugen Nicolăescu.

Trucaje pe bandă rulantă

Primarul Dorin Florea, atunci când nu a fost plecat în excursii prin străinătate, cu predilecție la Viena, s-a preocupat de supravegherea licitațiilor, mai precis de trucarea acestora, de blocarea investițiilor care nu au fost realizate pe sistemul șpagă. De asemenea, Florea și-a înfipt ghearele și în tortul deconcentratelor.

Printre afacerile care nu au fost pe placul primarului se numără Kaufland, supermarket a cărui lansare este astăzi. Reprezentanții români ai companiei au acuzat sabotajul Primăriei în ceea ce privește avizul pentru accesul autovehiculelor de pe Gheorghe Doja. Problema a rămas în suspensie, reprezentanții Kaufand fiind sfătuiți să dea șpagă…

O altă afacere cocoloșită de Florea și acoliții săi – de la Marius Pașcan la Dan Gliga, Claudiu Maior etc. -, a fost licitația pentru parcarea din spatele Sucursalei Mureș a BRD, cu un caiet de sarcini ticluit exact pe firma unui investitor sibian. Acțiunea noastră, concertată întâmplător cu cea a americanilor de la Winmarkt, a fost urmată de notificarea de către Prefectura Mureș a hotărârii prin care a fost adoptat caietul de sarcini, studiul de oportunitate etc.

De dată mult mai recentă, dar la fel de bătătoare la ochi, a fost licitația pentru serviciile de publicitate media, licitație câștigată de firma lui Călin Zereș, fratele eminenței cenușii de la Radio Târgu Mureș, Sergiu Zereș. Nu insistăm asupra faptului că în caietul de sarcini au fost aproape nominalizate publicațiile și televiziunile care trebuiau oferite la pachet de către ofertant sau că radiourile au fost excluse din start. Precizăm doar că Marius Pașcan și Sergiu Zereș știu foarte bine de ce a câștigat Image Communication.

În curând se va startul în campania de drumuri. E inutil să amintim că Valpet și Astor Com, ambele patronate de Mihai Petrică Sala, se numără printre favorite. La fel de inutilă ca și întrebarea: de ce de șase ani de zile Florea desface, sub ochii îngăduitori ai consilierilor locali, tortul bugetului, peste 1000 de miliarde de lei anual.

Delapidare a la Primărie

Așa cum nu trebuie să ne întrebăm de ce în fiecare an Curtea de Conturi a găsit cel puțin 10 miliarde de lei care au dispărut nejustificat din bugetul local. Doar dacă rapoartele Curții de Conturi nu or reprezenta o dovadă suficientă pentru matrapazlâcurile făcute cu banii contribuabililor, prostiți cu refacerea străzii Gheorghe Doja și Complexul Week-end. Așteptăm reacțiile primarului la “zicerile” Curții de Conturi în privința asocierii între Asfamur, firmă în subordinea CL, și Aspharom, firmă patronată de neamțul Peteranderl, unde nu ies la socoteală vreo 55 de miliarde de lei ROL. De asemenea, și la afacerea Energiecomfort, unde aceiași controlori financiari ai Camerei de Conturi, condusă de Viorel Nuț Florea, sunt pe punctul de a încheia nota de plată, care va depăși iarăși cele 10 miliarde de lei cu care Florea ne-a obișnuit anual.

În afara practicilor barbare de “mulgere” a bugetului local, Florea s-a remarcat în ultimele șase luni, de când a preluat șefia PD, prin subordonarea securistică, învățată de la alde Filimon & co. – ofițerași reșapați în Primărie -, a șefilor serviciilor deconcentrate numiți de PD. Rapoarte, dări de seamă, acțiuni propagandistice fac parte din sarcinile zilnice ale unor supuși, precum Suzana Ganță – IȘJ, Livia Galenco – OJPC, Luminița Core – AJOFM, Ioan Covaciu – Poștă, sau Iuănel Guțiu – interimarul de facto de la Garda Financiară.

Ineficientul Consiliu

Din păcate, dacă Instituția Prefectului se pierde în acțiuni de imagine, reprezentanții Primăriei conduc în topul șpăgii, nici Consiliul Județean nu a strălucit în ultimele luni, poate doar la capitolul ineficiență.

Așa se face că în afara eșecului proiectului Parcului Industrial, nedorit de nimeni, activitatea Consiliului Județean s-a redus la certuri interminabile între Executiv și consilierii județeni, între Executiv și directorii societăților din subordine, cum ar fi Radu Șerban, de la Drumuri și Poduri Mureș SA, Virgil Blaj, de la SURM, și Titi Boantă, de la Ansamblul Mureșul, sau la concursuri supectate de favoritisme pentru o maghiarizare evidentă a aparatului propriu al Consiliului Județean.

În acest timp, consilierii județeni și-au făcut un obicei din a călători în străinătate, călătorii ale căror beneficii nu le-am aflat încă. Stimate consilier Akos Mora, am vrea să știm și noi ce beneficii are Mureșul în urma excursiei dvs. în Maldive, pentru a da un exemplu la întâmplare.

Nu mai amintim de modul cum se fac licitațiile și la această autoritate, un subiect care a fost deseori abordat în paginile noastre, sau modul evident părtinitor cum se împart banii în comune din tortul public județean.

Competență pe carnet

În serviciile deconcentrate, după negocierile barbare pentru funcțiile publice de conducere, fiind impuse persoane care nu au decât calitatea de a poseda un carnet de membru, domnește liniștea. Galenco, Ganță, Guțiu și alți democrați acționează doar dacă primesc OK-ul de la primarul Florea, care le-a cerut să atragă adepți inclusiv din rândul celor pasibili de sancțiuni – de la directori de școală la agenți economici.

Liberalii nu și-au numit după un an de guvernare toți oamenii în posturile pe care le-au negociat – STTM, Romgaz Târgu Mureș, Garda Financiară sau ITM sunt doar câteva exemple. În rest, după modul de a proceda al democraților, le-au dat și ei mână liberă oamenilor numiți la vârful deconcentratelor să înceapă execuția persoanelor indezirabile PNL.

UDMR și-a plasat oamenii în poziții cheie la instituții cu bugete confortabile. David Csaba și Direcția Apelor sunt doar un exemplu. Și bunăstarea pe mai departe a SOCOT…

Partidul Conservator care a obținut șefia DSP, pentru Silviu Morariu, pe fondul negocierilor mascate de criza la vârful PNL între Eugen Nicolăescu și Ladislau Schwartz, pare să-și vadă de treabă până în prezent…

Așa cum precizam în debutul articolului, funcționarea Coaliției la nivelul județului Mureș nu pare a avea nimic de-a face cu interesul alegătorilor. După sarabanda negocierilor – mai mult sau mai puțin reconoscută – pentru împărțirea tortului, fiecare dintre cele patru formațiuni care compun arcul guvernamental și-au văzut de treabă și de interesele proprii. Conjunctural, au fost remarcate și interese transpartinice, însă foarte puțin în ceea ce privește bunul public, cât mai degrabă în bunul mers al afacerilor unor beneficiari sistemului.

Ligia VORO