Dormiți în pace. Că ei veghează
Stați liniștiți, că nu m-apuc (iar) să scriu despre ascultări, înregistrări, cipuri biometrice (subiect încă neatins, dar incredibil de subtil!), monitorizări cu iz de închisoare teritorială în aer liber. Ci despre faptul că zilele trecute auzeam la radio știrea cu înmulțirea hoților de buzunare în județul nostru. Situație în care eram sfătuiți, instruiți, avertizați cu privire la consecințele evident negative ale lipsei de vigilență mărită la tot colțul. Și rugați să fim cu ochii pe buzunare, portofele, poșete, geci și paltoane precum pe butelie. Indiferent că suntem la pas ori în autobus.
Împrejurarea relatată la radio a fost, implicit, confirmată de ministrul de interne care nu numai că n-a exclus creșterea numărului infractorilor (de rând…) pe metru pătrat, dar a și făcut afirmații cu scopul manifest de a ne liniști. Problema s-a pus în legătură cu valul de infractori români care se întorc (în genere victorioși) din țări străine, în patria natală, la vreme de criză. Fiind presați de opinia publică și/sau de autoritățile din diferite țări europene, o seamă de concetățeni certați cu legea (ca să utilizăm expresia oficialilor) revin în bătătură. Cu forțe și tehnici proaspete.
Într-un asemenea context, ministerul de resort ne-a asigurat că are un program de „welcome home” pentru respectivii inși, nu cu surle, trâmbițe, pâine pe sare (pe vatră sau pe foi de varză), ci pe șest, cu filări suave, de la distanță și, după nevoie, chiar din apropiere. Subsecretarul de stat întrebat de presă despre chestiunea în discuție a declarat, însă, că știe ce să facă doar cu infractorii expulzați din Italia. La fel ca șeful Poliției de frontieră, el a arătat că în speță este vorba de „monitorizare”, la graniță și la domiciliu, în special a celor care au comis (ori sunt suspectați de săvârșirea de) tâlhării, violuri, vătămări corporale. Dar, deocamdată, putem să ne savurăm cafelele liniștiți întrucât valul de români care să se întoarcă n-a început, potrivit declarațiilor acelorași reprezentanți. Mai exact, s-a arătat că „până în prezent nu avem semnale privind intensificarea fluxului de infractori români pe sensul de intrare în țară. Suntem, însă, vigilenți și am intensificat activitățile la graniță”.
Va să zică, încă stăm bine, numa’ cu hoții și tâlharii autohtoni, și ar fi păcat să punem în cârca unora de import diferitele fapte necugetate comise pe la noi… Totuși, afirmația cu existența unui program de „welcome home” (așa i-au zis mai-marii, nu l-am cosmopolizat noi), că doar nu era să-i zică, nu-i așa (?), program de „bun venit acasă, domnilor” ori de „întâmpinare hoți, găinari, tâlhari și violatori” nu este menită, prin ea însăși (mai ales în modul lapidar în care a fost făcută), să ne dea somn dulce. Că măsura de „monitorizare” nu-i niciuna nouă și niciuna care să-și fi dovedit o eficiență de să ne dea lacrimile. Că din Decembrie încoace, tot monitorizăm pe unii și pe alții, iar tâlharii și criminalii zburdă tot mai zglobii și tot mai la drumu’ mare. Dacă ar fi să ne luăm după unele posturi tv, cu serviciu adânc de noapte și audiență spărgătoare de rating, în țara asta o ținem dintr-un asasinat într-altul, și făcute nu oricum, ci necesitând sute de episoade per faptă, pentru a putea pune, cât de cât, lucrurile cap la cap (cu invitați o mie, telefoane în direct și în reluare, tot atâtea), față de tăria de cap de care noi, cetățeni și spectatori, deopotrivă, dăm dovadă.
Așa că, anterior ieșirii cu piepturile goale (sau monitorizate) în fața valului de atentatori la viața, sănătatea, integritatea noastră corporală și a bunurilor noastre, plecați în și potențial întorși din Uniune, ar fi de preferat să-i găsim pe cei de acasă, pe ăia care au fost consecvenți într-ale lor și au rămas să acționeze și să mănânce salam cu soia (fie ea și modificată genetic) aici, printre noi, în loc să meargă la ciordit în locuri nebătătorite de inventivitatea de care știm, uneori, să dăm dovadă noi, românii.
Nu zic nu, or fi la graniță vigilență mărită și ochi de Argus. Dar mă întreb și eu, ca tot românu’ imparțial, cum să ne culcăm calmi pe-o ureche și să visăm color cu programul „welcome home” în brațe, de vreme ce, cu monitorizare cu tot, nici măcar problema hoților de buzunare din județ nu-i diminuată? Chiar dacă, într-o dulce utopie, ministrul de interne și subalternii domniei sale ne-au asigurat că infracționalitatea nu va crește în România, ci doar numărul infractorilor. Așa că fie ei cu zecile, sutele, ba chiar miile, români dormiți liniștiți. Fiindcă cine trebuie (oare, cine?), veghează (oare, cum?).
Andreea CIUCÄ‚
