Două luni până la semnarea tratatului

25 aprilie 2005 ar putea deveni un moment istoric pentru destinul României – semnarea Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană. Încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană și semnarea Tratatului de aderare permite României să-și schimbe statulul de candidat cu cel de stat membru al Uniunii Europene în 2007. Cu condiția să-și facă la timp temele.

Tratatul de aderare reprezintă instrumentul legal prin care un stat poate să adere la Uniunea Europeană, el având pentru Romania și Bulgaria, aceeași structură ca și pentru celelalte 10 țări care au aderat anterior. Varianta în engleză a Tratatului a fost finalizată la sfârșitul lunii ianuarie iar acum se lucrează la traducerea lui în limbile Uniunii Europene, română și bulgară. Tratatul urmează a fi semnat la 25 aprilie 2005, însă există o întreaga procedură care trebuie îndeplinită în acest sens. Astfel este nevoie de avizul Comisiei europene, acordul Parlamentului european, și aprobarea apoi în cadrul Comitetului reprezentanților permanenți (COREPER) de către satele membre a proiectului deciziei Consiliului UE, aprobarea textului Tratatului de aderare de către Consiliul UE și apoi semnarea acestuia. Pentru a intra în vigoare, acest tratat trebuie ratificat de Parlamentul european, de parlamentele statelor membre precum și de cele ale României și Bulgariei, acțiune ce urmează a se desfășura între 2005 și 2006. Sub aspectul structurii, Tratatul conține pe lângă textul în sine și un protocol ce reglemntează condițiile și aranjamentele pentru admiterea Bulgarie și României în Uniunea Europeană, nouă anexe, Actul final, declarații și schimbul de scrisori între cele două noi membre și Uniunea Europeană. Aderarea la Uniunea Europeană presupune din partea României și Bulgariei și un efort financiar considerabil. Astfel, corespunzător cotei proprii de capital, cele două țări vor cotiza la bugetul Uniunii Europene, cu 42.300.000 euro, în cazul României și 14.800.000 euro, în cazul Bulgariei, sume plătibile în 8 rate egale, conform unui grafic clar stabilit din 2007 până în 2011. Bulgaria și România vor contribui și la sumele care vor completa rezervele, constând între balanța de profit și pierderi, stabilită la sfârșitul lunii care precede aderarea, prin sume reprezentând 0,181% în cazul Bulgariei și 0,517%, în cazul României, din rezerve și stocuri, la aceste sume adăugându-se și contribuția către Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel în valoare de 11,95 milioane euro, Bulgaria și 29,88 milioane euro Romania, ce vor fi plătite în patru tanșe (15,20,30,35%) între anii 2009 și 2012. Potrivit dispozițiilor Tratatului de aderare, România și Bulgaria vor avea 35, respectiv 18 europarlamentari, după 2007, România fiind al șaptelea stat din Uniune ca număr de reprezentanți în Parlamentul european. Până la data organizării alegerilor pentru Parlamentul european în cele două țări, românii și bulgarii vor fi reprezentați în Parlamentul european de 35 de parlamentari din parlamentul național, desemnați potrivit regulilor fiecărui stat.

Cartonaș roșu sau verde?

Uniunea Europeană va monitoriza atent pregătirile și realizările României și Bulgariei și implementarea efectivă a angajamentelor asumate în capitolele de negociere. Dacă în cazul Bulgariei, UE va acorda o atenție sporită progreselor la capitolul – Justiție și Afaceri Interne, România trebuie să-și facă temele, sub ochii vigilenți ai comisarilor europeni la trei capitole: Justiție și Afaceri Interne, Concurență și Mediu, Comisia europeană continuând să realizeze rapoarte anuale asupra respectării angajamentelor asumate în negocieri de către cele două țări. Procesul de monitorizare convenit între România și Uniunea Europeană va include consultări tehnice, Comitete de asociere România UE și sub-comitete, sistemul de avertizare timpurie prin care se semnalează rămânerile în urmă, pentru a preveni aplicarea clauzelor de salvgardare, pre-notificarea legislației, preconsultări cu Comisia Europeană. Scopul acestui proces de monitorizare este de ajuta autoritățile române să se concentreze asupra aspectelor relevante pentru a asigura o pregătire la timp și eficientă pentru aderarea la UE, conform angajamentelor asumate în timpul negocierilor de aderare” a punctat Timmo Summa, director în Direcția generală Extindere din cadrul Comisiei Europene. Monitorizarea angajamentelor României se va face prin intermediul unor rapoarte detaliate, ce vor cuprinde toate domeniile pentru pregătirea aderării, negociatorul șef al României, Leonard Orban, afirmând că “aceste domenii vor fi împărțite pe cartonașe, anume: cartonașul verde pentru domeniile în care progresele sunt importante, cartonașe galbene acolo unde există riscuri și anumite întârzieri, și bineînțeles, cartonașe roșii acolo unde lucrurile nu stau bine”. Justiția și afacerile interne, lupta împotriva corupției și a crimei organizate au deja “cartonașul galben”, iar în lipsa apariției unor rezultate concrete în aceste domeniile sensibile semnalate de Comisie, amânarea cu un an a integrării României ar putea deveni o ipoteză de luat în calcul.Versiunea în limba engleză a Tratatului de Aderare în limba englează este disponibil la adresa www.euractiv.ro

Educați cu 1 milion de euro

Delegația Comisiei Europene în România a lansat Fondul Europa 2005, un program Phare de Micro-Proiecte, care finanțează proiecte ce își propun să contribuie la conștientizarea cetățenilor din România asupra procesului de aderare la Uniunea Europeană. Termenul limită pentru depunerea propunerilor este 18 aprilie 2005. Organizațiile non-profit înregistrate în România, Uniunea Europeană sau țările candidate sunt invitate să propună proiecte pentru care se poate acorda finanțare nerambursabilă între 15.000 și 50.000 Euro/proiect. Prin Programul Fondul Europa, Uniunea Europeană acordă finanțări pentru activitățile de informare și comunicare care aduc informația europeană mai aproape de cetățenii României. “Sperăm să primim proiecte bune și durabile care vor veni în completarea Strategiei nostre de Comunicare” a declarat Jonathan Scheele, șeful Delegației Comisiei Europene în România. Prioritățile programului pentru 2005 se referă la stimularea dezbaterilor publice privind valorile Uniunii Europene în relație cu valorile românești; aducerea informației europene mai aproape de casele oamenilor (informare locală/regională); adaptarea informației europene la nivelul grupurilor țintă (copii, tineri, populație din mediul rural, etc); sprijinirea dezvoltării de rețele de informare europeană active și funcționale, atât la nivel local cât și regional. Proiectele finanțate prin Fondul Europa trebuie să vină în completarea “Strategiei de comunicare a Delegației Comisiei Europene în România pentru 2005-2007” și a celor 8 “Fișe de activitate” aferente strategiei. Ghidul solicitantului și anexele sunt disponibile pe site-ul Delegației Comisiei Europene în România www.infoeuropa.ro/fonduleuropa.