Cosmarul Parchetului, restituirile

Procurorul general Laura Codruta Kovesi a cerut Consiliului Suprem al Magistraturii o motivatie a restituirilor de dosare din ce in ce mai numeroase in ultimul timp. Ea cere verificarea judecatorilor care au luat aceste decizii si nu a procurorilor care instrumenteaza cazurile. Inalta Curte de Casatie si Justitie a trimis inapoi DNA-ului dosarele lui Dinu Patriciu, Gheorghe Copos, Adrian Nastase si Andreea Ciuca.

Cel mai inalt for judecatoresc al tarii a restituit un val de dosare, toate instrumentate de catre DNA. In cursul unei saptamani au fost restituite patru dosare de rezonanta, unele pentru numele pe care in purtau, iar altele pentru modalitatea in care a fost inceputa urmarirea penala. Procurorul general Laura Codruta Kovesi a cerut CSM-ului verificarea judecatorilor care au dispus la aceste restituiri. Gestul lui Kovesi este indreptatit din punct de vedere procedural dar nu poate fi considerat cea mai buna cale de aparare a oamenilor din subordinea sa. In mod normal un conducator de parchet ar fi trebuit sa verifice, din punct de vedere ierarhic-administrativ procurorii implicati, pentru ca ea este singura care are aceasta arma, instantele neavand atributii in acest sens. Valul de restituiri ar fi trebuit sa duca mai intai la un control intern, asupra propriilor oameni si nu a judecatorilor care pur si simplu si-au facut treaba. Doar in cazul in care ancheta interna nu ar fi dus la niciun rezultat, procurorul general ar fi trebuit sa se adreseze catre CSM. Restituirea dosarelor nu este o problema a Inaltei Curti, pentru ca acest lucru s-a mai intamplat in trecut chiar in cazul Andreea Ciuca, ci a Procuraturii a carei angajati lucreaza in asemenea hal. Incercarea de aruncare in culpa judecatorilor a restituirilor fara precedent de dosare din ultima perioada nu are nicio acoperire. Judecatorul doar constata ce i s-a dat pentru ca la nivelul acesta este doar o chestiune preliminara procedural, judecatorul neimplicandu-se si in fondul procesului. Un alt semn de intrebare ar fi ca asupra unor dosare DNA s-au dat mai multe restituiri de acest fel de catre judecatori diferiti. Daca suspiciunile Procuraturii ar fi justificate, inseamna ca toti judecatorii Instantei Supreme sunt incompetenti sau nebuni, fapt putin probabil.

Cazul Ciuca,

o palma la adresa DNA

Din 2003 pana astazi fosta presedinta a Curtii de Apel Mures se lupta in instanta pentru a demonta acuzele aduse de catre DNA. In prima faza a fost un dosar de luare de mita care a dus la prima hotarare a Instantei Supreme din Romania in care se spunea ca procurorul nu indeplineste cerintele legale pentru a aresta pentru ca nu era independent fata de executiv. In iunie 2005 magistratul muresean a primit achitarea pe acest dosar in prima instanta. Pentru ca sa nu se obtina si o hotarare definitiva si irevocabila pana in luna decembrie procurorii au mai instrumentat un dosar la adresa lui Ciuca pentru a opri pronuntarea in recursul pentru primul dosar. Din acel moment lucrurile au mers in paralel, procurorii incercand sa alipeasca cele doua dosare. Al doilea dosar, o inventie a procurorilor, a fost restituit la parchet in noiembrie 2006 pe motiv de nulitate a urmaririi penale, iar in martie 2007, la recurs s-a hotarat continuarea urmaririi penale. In acest timp dosarul cu mita a ramas in acelasi stadiu de judecata pe motiv ca se doreste lipirea celor doua. “Am cerut dupa aceea, pe alte motive, o a doua restituire a dosarului pentru ca sunt o multitudine de motive, si in aceasta luna s-a restituit pentru a doua oara dosarul catre parchet in aceeasi zi cu cele ale lui Patriciu, Nastase si Copos”, a declarat Andreea Ciuca. Prin aceasta restituire parchetul a renuntat la lipirea celor doua dosare si in sfarsit primul dosar a ramas sa se judece dupa casarea lui in martie 2006. Instanta suprema a dispus restituirea dosarului fostei presedinta a Curtii de Apel Targu Mures pe mai multe motive. “Intre acuzele de abuz in serviciu crosetate de DNA aparea ca prima infractiune care a dat tonul la toate, una care se vorbea de un prejudiciu de 32 de miliarde de lei cu privire la care nu s-a inceput niciodata urmarirea penala impotriva mea. Dau drumul si trimit in instanta o fapta cu privire la care n-am avut urmarire penala. O a doua a fost pentru absenta inculpatului in momente in care prezenta lui era necesara. Acest lucru este ABC-ul dreptului pentru ca un procuror care nu face acest lucru trebuie sa se faca femeie de serviciu. In plus ei nu au incheiat un proces verbal de terminare a urmaririi penale si au trimis in judecata. Dreptul meu la aparare a fost astfel incalcat intr-un mod grosolan. Dupa aceea perchezitia s-a facut fara sa fiu eu prezenta, fapt extrem de grav vis-a-vis de corectitudinea anchetei. Codul spune clar ca aceasta se va desfasura in prezenta anchetatului. Interceptarile de telefoane au fost facute timp de 13 luni fara niciun aviz, fara nicio autorizatie, deci ilegal.

Ionel ALBU

Acum doua saptamani, tot instanta suprema a decis refacerea urmaririi penale în deja celebrul dosar “Zambaccian”, în care fostul premier fusese deferit justitiei pentru fapte de coruptie.

“Loteria”, prejudiciu incert

Instanta suprema a admis exceptia invocata de avocatul lui Roza Gilio Giuzepe, Mihai Irimia, cu privire la necompetenta DNA în solutionarea dosarului “Loteria”. Avocatul a aratat ca cercetarile ar fi trebuit facute de DIICOT, si nu de procurorii anticoruptie, întrucât prejudiciul este sub un milion de euro. “Am depus la dosar o expertiza extrajudiciara care demonstra acest lucru. În faza de urmarire penala, expertiza nu a fost luata în considerare de procurorii DNA”, ne-a declarat Mihai Irimia. Avocatii fostului vicepremier George Copos si ai celorlalti inculpati din dosar au sustinut aceasta exceptie. În aceasta cauza au fost trimisi în judecata, pentru evaziune fiscala, George Copos – fostul vicepremier, Nicolae Cristea – fost director general al “Loteriei Nationale”, si Roza Gilio Giuzepe – actionar la mai multe firme din Grupul Ana. Potrivit procurorilor anticoruptie, în perioada iulie-decembrie 2004, George Copos si Giuzepe Gilio Roza, împreuna cu Nicolae Cristea si Gabriel Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata catre stat a unor impozite în valoare de peste un milion de euro (aproximativ 39,5 miliarde lei vechi). Ei sunt acuzati de procurorii anticoruptie ca au ascuns sursa impozabila din tranzactia prin care Ana Electronic a vândut 38 de spatii comerciale catre Loteria Româna.

Patriciu ascultat ilegal

“Nu pot decât sa astept scuzele procurorilor pentru abuzurile savârsite asupra mea si a colegilor mei în ultimii ani, asa cum ar fi onorabil si moral sa o faca. Dar este posibil totusi ca procurorii de caz sa raspunda prin intensificarea cautarii de noi infractiuni, pe cât de spectaculoase, pe atât de inexistente”, a declarat Patriciu. “Sunt curios sa aflu cine suporta cheltuielile facute de procurori cu acest dosar”, a mai subliniat presedintele Rompetrol. Avocatii omului de afaceri au criticat modul în care rechizitoriul a fost întocmit de cei doi procurori DIICOT, Ciprian Nastasiu si Adriana Cristescu.